Vietile sfintelor care mai inainte au fost desfranate. Despre puterea caintei in monahismul timpuriu
Evaluat la din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
25,00Lei
In stoc
"Vietile sfintelor desfranate”: Maria Egipteanca, Pelaghia, Thaisia si Maria lui Avraam ocupa un loc aparte in literatura spirituala monastica a Rasaritului crestin (secolele IV-VII). Fiecare capitol se incheie cu traducerea textului original al...
Descriere
Vietile sfintelor care mai inainte au fost desfranate. Despre puterea caintei in monahismul timpuriu
Istorii ale unor spectaculoase convertiri sub soarele desertului, din abisul pacatului la maxima sfintenie, ele au trezit un interes constant in lumea antica si medievala, ilustrand dramatic forta caintei si a smereniei in regenerarea crestina a persoanei cazute in prapastia pacatului. Plecand de la tema biblica a caintei si de la figura evanghelica a Mariei Magdalena, maica Benedicta Ward (traducatoarea in engleza a Patericului) examineaza pe rand fiecare din aceste figuri exemplare ale pocaintei.
Cartea de fata contine texte privitoare la cainta, la intoarcerea fiecaruia la Impartia pierduta. Din pricina continuitatii acestei teme cu cea a Bibliei, este prezentata relatarea privitoare la Maria Magdalena ca imagine biblica a persoanei pacatoase care se caieste. Urmeaza un l doilea text, relatarea privitoare la Maria Egipteanca folosita ca model al caintei mai cu seama in cultul Bisericii Ortodoxe Rasaritene. Alaturi de aceasta sunt asezate alte trei texte monastice privitoare la aceeasi tema a convertirii de la prostitutie la sfintenie, texte care circulau formand un grup aparte printre monahii Bisericii primare.
Editaia a III-a
Traducere de diacon Ioan I. Ică
Specificaţii
- Editor: Deisis
- ISBN: 9789737859211
- An aparitie: 01 Ianuarie 2007
- Numar pagini: 182
- Tip carte: Broşată
- Limba: Română
- Dimensiuni: 11 x 18 cm
Recenzii ale clientilor
Evaluat la 5 din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
Scrie o recenzie
Pe Aceste femei le-a păstrat Dumnezeu în viață pacătoasă că a taberei Satanei pe unele chiar realmente în tabăra Satanei pentru misiunea de a-L răscumpăra pe El pe Dumnezeu în scenariul cel mai dezastruos.
Cartea de faţă conţine texte privitoare la căinţă, la întoarcerea fiecăruia la împărăţia pierdută. Din pricina continuităţii acestei teme cu aceea a Bibliei, am ales să prezint aici mai întâi relatarea privitoare la Măria Magdalena ca imagine biblică a persoanei păcătoase care se căieşte. Urmează un al doilea text, relatarea privitoare la Măria Egipteanca folosită ca un model al căinţei mai cu seamă în cultul Bisericii Ortodoxe Răsăritene. Alături de acestea am aşezat alte trei texte monastice privitoare la aceeaşi temă a convertirii de la prostituţie la sfinţenie, texte care circulau formând un grup aparte printre monahii Bisericii primare. Am comentat aceste texte ca parte a temei generale a căinţei; după fiecare secţiune de comentarii urmează traducerea textelor.
In fiecare caz istoriile din textele pe care le-am tradus constituie punctul final al diferitor altor forme de povestiri şi, deşi nu intenţionez să prezint aici o critică a izvoarelor, am inclus şi unele din textele respective pentru a da o situare mai autentică relatărilor mai lungi. Intrucât mi se pare că aici este vorba de o temă centrală a creş tinismului şi preocuparea mea este să o analizez mai degrabă pe aceasta decât detaliile textelor ca literatură, observaţiile mele privitoare la texte ca atare se mărginesc la notele de subsol. Original scrise în limba greacă, aceste texte au fost traduse în limba latină şi au continuat să fie citite de-a lungul Evului Mediu, popularitatea lor înregistrând o creştere în decursul acestei perioade. Am utilizat versiunea latină a textelor din Vitae Patrum întrucât accentul acestui studiu este semnificaţia lor în Occident mai degrabă decât în Răsărit: ultimul capitol deci, priveşte textele din Occidentul medieval.
Aş dori să mulţumesc monahilor Abaţiei înălţarea Sfintei Cruci din Chevetogne pentru ospitalitatea şi asistenţa lor în cursul scrierii acestei cărţi, colegilor şi elevilor mei din Oxford pentru răbdarea şi încurajarea lor, şi propriei mele comunităţi pentru faptul de a-mi acorda cu atâta generozitate un interes şi un sprijin continuu.
Gândul de a traduce aceste texte mi-a venit pentru prima dată după ce am întâlnit-o pe Măria, o foarte tânără fată ce locuieşte în Londra ea pros ituată într-o seară s-a apropiat de mine şi mi-a cerut să o ajut să scape de o viaţă pe care o detesta Pe când vorbeam a apărut o maşina şi Măria a fost luată de către protectorii ei. Ei îi dedic această carte, cerând ca mila lui Dumnezeu să vină peste noi toţi.
Oxford, 1987
Benedicta Ward