Occidentali convertiti la Ortodoxie - Carti.Crestinortodox.ro

Occidentali convertiti la Ortodoxie

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
12,00Lei
In stoc

În România, majoritatea textelor reunite în acest vo­lum au apărut iniţial, de-a lungul anilor, în re­vista sibiană Puncte car­dinale (de unde unele dintre ele au fost reluate şi în alte publi­caţii, cîteva cunoscînd, ulterior, şi alte ver­siuni româneşt

Descriere

Occidentali convertiti la Ortodoxie

 În România, majoritatea textelor reunite în acest vo­lum au apărut iniţial, de-a lungul anilor, în re­vista sibiană Puncte car­dinale (de unde unele dintre ele au fost reluate şi în alte publi­caţii, cîteva cunoscînd, ulterior, şi alte ver­siuni româneşti) şi în revista bucureşteană Lumea Credinţei, aici fiind retipărite laolaltă cu minime ajustări de natură editorială. Fac excepţie textul semnat de fratele întru Hristos Ioan E. Weiss [1] (“Orto­doxia este respiraţia sufletului meu”), care a văzut pentru pri­ma oară lumina tiparului, în versiune româ­­­nească, în prima ediţie a acestei cărţi [2], precum şi textul lui Maxime Egger de­spre “Cazul Kallistos Ware” (cf. Addenda), preluat din volu­mul Împărăţia lăuntrică (Editura Christiana, Bucureşti, 1996), tradus de Maica Siluana Vlad. Tra­ducerea celorlalte texte anto­logate aici apar­ţine fie Părin­telui Gheorghe Calciu (Magdalene McCann, rela­ta­rea voit anonimă “Ortodoxia în Arizona”, textul din Addenda despre “Cazul Seraphim Rose” [3], ca şi cel inti­tulat “O religie străveche”), fie lui Codrin V. Smirnoff (Ma­xime Egger despre sine însuşi), fie sub­­­­sem­natului (textul de­spre Pla­cide Déseille [4]), fie autorilor diferitelor interviuri (menţionaţi la finalul fiecărui text) [5]. Precizările sau compli­ni­rile puse între paran­teze drepte aparţin fie tra­ducătorilor res­pec­­tivi, fie îngri­ji­torului ediţiei. Puţine­le note de subsol aparţin de regulă autorilor sau traducătorilor, doar cîteva fiind edito­ria­le (şi purtînd specificarea respectivă). Regimul ma­jus­cu­lelor şi “stilul” punctuaţiei n-au putut fi rigid unifi­cate, apărînd dife­renţe în funcţie de habi­­tu­dinile autori­lor/tra­du­că­to­rilor şi/sau de anumite accente con­­textuale.

Mărturiile directe n-au fost reţinute aici pe criterii de im­por­­tanţă sau de notorietate, ci au încercat să acopere ipo­staze diferite ale umanului (o actriţă mamă a doi co­pii, un fost muzi­cian declasat, un intelectual cu renume jurnalistic, un preot-mo­nah romano-catolic, un creştin orto­­dox de origine evreiască etc.). În Addenda am aşezat alte cîteva texte de egală relevanţă, dar care nu constituie mărturisiri directe, ci evocări uceniceşti sau jurnalistice. Printre ele se numără şi una arhierească (Î.P.S. Teofan Savu despre teologul ortodox francez Olivier Clément, la moartea acestuia).

Părintele Gheorghe Calciu (1925-2006), căruia i se dato­rea­­ză o în­semnată parte a acestei cărţi, a avut bunăvoinţa să scrie şi un cuvînt înainte autorizat şi principial lămuritor. Ti­tlu­­rile (pre­­luînd, de obicei, sintagme-cheie ale autorilor), ca şi subtitlurile (ce de­­­fi­­nesc pe scurt “ipostazele” respective), sînt editoriale sau redacţionale.

Se cuvin mulţumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, şi-au adus aportul la alcă­tuirea şi definiti­varea acestei cărţi, în ambele ei ediţii. Orice sugestii şi contri­buţii din partea cititorilor vor fi primite cu recunoştinţă şi folo­site în eventualele ediţii viitoare, lărgite şi îmbunătăţite.

R. C.

[1] Eric Weiss, botezat cu numele de Ioan la vîrsta de 33 de ani, s-a născut într-o familie evreiască strămutată din România în Israel pe vremea regi­mului comunist. Tînărul evreu iluminat întru Hristos a petrecut multă vreme în Franţa şi s-a apropiat de mediile ortodoxe de acolo (păstrîndu-i o deo­sebită preţuire distinsului teolog Olivier Clément). Emoţionantul său apel la unitate interreligioasă şi inter­confesională (pe care îl pregătise şi în ver­si­u­ne franceză) datează din 1997. Versiunea publicată aici îi aparţine, autorul fiind un excelent vorbitor de limba română. Pentru o anumită recepţie îngust-orto­do­xistă, textul său este, probabil, cel mai incomod dintre cele incluse în cule­gerea de faţă. Fratele Ioan mi l-a încredinţat prin 1998, atît ca o bază de discuţie în particular, cît şi pentru o even­tuală publicare în pagina creştină săp­­tămînală a cotidianului Ziua, unde n-a ajuns să apară.
[2] Occidentali convertiţi la Ortodoxie. Şase ipostaze mărturisitoare, ediţie în­­grijită de Răzvan Codrescu, cu un cuvînt înainte de Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana (col. „Tainele credinţei”), Bucureşti, 2002 (120 pagini, format 13x20). Ediţia de faţă întregeşte corpusul mărturisitor cu texte pe aceeaşi temă apărute, între anii 2004 şi 2012, în magazinul ilustrat Lumea Credinţei şi7sau pe site-ul www.lumeacredintei.com.
[3] Cf. şi prefaţa volumului Serafim Rose, Descoperirea lui Dumnezeu în inima omului, Asociaţia Filantropică Medicală “Christiana”, Bucureşti, 1996.
[4] Textul se regăseşte (cu unele diferenţe structurale), într-un context mai larg şi într-o altă traducere (Dora Mezdrea), în volumul Nostalgia Orto­do­xiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1995.
[5] E vorba de: Pr. Toderiţă Rusu, Gheorghiţă Ciocioi, Manuela Goles­cu (tra­ducerea: Claudia Cabuz), Silviu-Andrei Vlădăreanu, George Crasnean.

Specificaţii

  • Editor: Lumea Credintei
  • ISBN: 9786069322246
  • An aparitie: 01 Ianuarie 2012
  • Numar pagini: 206
  • Tip carte: Broşată
  • Limba: Română
  • Dimensiuni: 13 x 20 cm

Recenzii ale clientilor

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
Distribuirea evaluarilor
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
Scrie o recenzie
Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor
  • Vlad Chivescu 19-02-2015
    5 din 5 stele
    Prefata cartii Occidentali convertiti la Ortodoxie

    In România, majoritatea textelor reunite în acest volum au apărut iniţial, de-a lungul anilor, în revista sibiană Puncte cardinale (de unde unele dintre ele au fost reluate şi în alte publicaţii, câteva cunoscând, ulterior, şi alte versiuni româneşti) şi în revista bucureşteană Lumea Credinţei, aici fiind retipărite laolaltă cu minime ajustări de natură editorială. Fac excepţie textul semnat de fratele întru Hristos Ioan E. Weiss („Ortodoxia este respiraţia sufletului meu"), care a văzut pentru prima oară lumina tiparului, în versiune românească, în prima ediţie a acestei cărţi , precum şi textul lui Maxime Egger despre „Cazul Kallistos Ware" (cf. Addenda), preluat din volumul împărăţia lăuntrică (Editura Christiana, Bucureşti, 1996), tradus de Maica Siluana Vlad. Traducerea celorlalte texte antologate aici aparţine fie Părintelui Gheorghe Calciu (Magdalene McCann, relatarea voit anonimă „Ortodoxia în Arizona", textul din Addenda despre „Cazul Seraphim Rose”, ca şi cel intitulat „O religie străveche"), fie lui Codrin V. Smirnoff (Maxime Egger despre sine însuşi), fie subsemnatului (textul despre Placide Deseille), fie autorilor diferitelor interviuri (menţionaţi la finalul fiecărui text). Precizările sau complinirile puse între paranteze drepte aparţin fie traducătorilor respectivi, fie îngrijitorului ediţiei. Puţinele note de subsol aparţin de regulă autorilor sau traducătorilor, doar câteva fiind editoriale (şi purtând specificarea respectivă). Regimul majusculelor şi „stilul" punctuaţiei n-au putut fi rigid unificate, apărând diferenţe în funcţie de habitudinile autorilor/traducătorilor şi/sau de anumite accente contextuale.

    Mărturiile directe n-au fost reţinute aici pe criterii de importanţă sau de notorietate, ci au încercat să acopere ipostaze diferite ale umanului (o actriţă mamă a doi copii, un fost muzician declasat, un intelectual cu renume jurnalistic, un preot-monah romano-catolic, un creştin ortodox de origine evreiască etc). In Addenda am aşezat alte câteva texte de egală relevanţă, dar care nu constituie mărturisiri directe, ci evocări uceniceşti sau jurnalistice. Printre ele se numără şi una arhierească (I.P.S. Teofan Savu despre teologul ortodox francez Olivier Clement, la moartea acestuia).

    Părintele Gheorghe Calciu (1925-2006), căruia i se datorează o însemnată parte a acestei cărţi, a avut bunăvoinţa să scrie şi un cuvânt înainte autorizat şi principial lămuritor. Tidurile (preluând, de obicei, sintagme-cheie ale autorilor), ca şi subtidurile (ce definesc pe scurt „ipostazele" respective), sunt editoriale sau redacţionale.

    Se cuvin mulţumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, şi-au adus aportul la alcătuirea şi definitivarea acestei cărţi, în ambele ei ediţii. Orice sugestii şi contribuţii din partea cititorilor vor fi primite cu recunoştinţă şi folosite în eventualele ediţii viitoare, lărgite şi îmbunătăţite. RC.

Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor