Cum sa biruim iubirea de arginti - Carti.Crestinortodox.ro

Cum sa biruim iubirea de arginti

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
15,00Lei
In stoc

Cartea "Cum sa biruim iubbirea de arginti" reprezinta o cheie a perspectivei ortodoxe asupra saraciei si bogatiei. Acest volum, aflat acum la a doua editie, a aparut pentru prima data la editura  in anul 2010, sub titlul Ortodoxia si problema...

Descriere

Cum sa biruim iubirea de arginti

Intr-o lume in care discrepantele dintre paturile sociale devin tot mai evidente, crestinii sunt adeseori obligati sa isi puna foarte acut problema bunastarii materiale. Unii sunt apasati de nevoi si de grija zilei de maine, pe cand credinciosii mai instariti poarta constiinta responsabilitatii fata de aproapele mai putin avut.

Vreti sa aflati raspunsul la dilemele morale cu care va confruntati in privinta aceasta? Sfintii si ceilalti autori duhovnicesti cunoscuti cuprinsi in aceasta carte va raspund intr-un glas: Nu situatia sa materiala il mantuieste sau il pierde pe om, ci atitudinea corecta sau gresita fata de ea.

Cuprinsul cartii Cum sa biruim iubirea de arginti

Saracia si bogatia
Celui ce trudeste Dumnezeu ii trimite mila 
Saracia apropie de Dumnezeu 
Rabda, si vei primi rasplata in ceruri 
Daca esti sarac, inseamna ca Dumnezeu te iubeste
Nadajduiti in Dumnezeu                           
De ce Domnul ingaduie saracia si feluritele necazuri                                                        
Nu ii invidia pe cei bogati     
Despre hotie                                       
Daca ai fost jefuit                                         
Despre bogatia nedreapta         
Deseori, bogatia il strica pe om  
De ce Dumnezeu Ingaduie ca oamenii rai sa fie bogati
Ce este iubirea de castig    
Este usor sa fii bogat?   
Cu bogatia nu te saturi       
Nu vei lua cu tine averile in mormant 
In bani sta oare fericirea?   
Ce sunt bogatia si saracia   
Pe pamant suntem doar calatori    
Folosinta vremelnica a averilor 
Pentru toate sa multumesti Domnului  
Mana celui ce da nu va saraci 
Cum sa devenim desavarsiti   
Ce folos avem de pe urma bogatiei 
Nu bogatia este un rau, ci felul cum o privim
Cu cat iubim mai putin bogatia, cu atat ne slujeste mai credincios
Adevaratele comori  
Cum sa se mantuiasca bogatul   
Filosofia proprietatii


Nu vei lua cu tine averile in mormant

Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina, si el cugeta in sine, zicand: „ Ce voi face, ca n-am unde sa adun roadele mele?" Si a zis: „Aceasta voi face: Voi strica jitnitele mele si mai mari le voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele, si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te". Iar Dumnezeu i-a zis: „Nebune! In aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi?" Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se imbogateste in Dumnezeu (Lc. 12, 16-21).

Chiar daca vom castiga intreaga lume, tot o sa ne salasluim in mormant, unde nu mai este deosebire intre imparat si sarac. - Sfantul Vasile cel Mare

Unde sunt bogatii, care adunau si puneau deoparte comori pentru multi ani? Intr-o clipa moartea a inghitit viata lor. - Cuviosul Efrem Sirul

" Omul iubitor de arginti este cel mai nedrept. Fara sa fi adus nimic cu sine in lumea asta, el se ingrijeste atat de mult de comorile pamantesti, de parca ar putea sa ia totul cu sine plecand din ea. - Protoiereul Petru Sokolov

Vrajmasul sopteste: „Trebuie sa strangi pentru zile negre; cine o sa mai aiba nevoie de tine la batranete?" Omul insa nu se gandeste ca in clipa aceea II poate chema pe Domnul. - Cuviosul Ioan Scararul

Nu-l insoteste pe om avutia lui in ceasul mortii; tot ce a castigat omul pleaca si piere la gura mormantului. - Cuviosul Efrem Sirul

Aveti campuri, paduri, pajisti, gradini, iazuri si mai ce? Dar un mic petec de pamant, de doi pasi latime si sase lungime, va fi locuinta voastra, si o singura piatra va fi de ajuns ca sa va stea de straja la capatai. - Sfantul Vasile cel Mare

Editia a II-a,

Traducerea din limba rusa de Adrian Tanasescu-Vlad

Specificaţii

  • Editor: Sophia
  • ISBN: 9789731363288
  • An aparitie: 01 Ianuarie 2013
  • Numar pagini: 256
  • Dimensiuni: 13 x 20 cm

Recenzii ale clientilor

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
Distribuirea evaluarilor
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
Scrie o recenzie
Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor
  • Teodor Sanislav 03-04-2014
    5 din 5 stele
    Minunate cuvinte despre saracie si bogatie

    Bogăţia materială nu este vătămătoare în sine (ea este neutră din punct de vedere moral), şi sărăcia nu este în sine folositoare pentru înălţarea sufletului (sărăcia este, şi ea, moralmente neutră), însă pofta de bogăţie, divinizarea ei este o otravă atât pentru persoană, cât şi pentru societate; când bogăţiei i se aduc jertfe omeneşti (iar bogatul nechibzuit se aduce jertfă pe sine însuşi şi pe toţi cei din jur), când demnitatea cea mare şi nemuritoare a omului şi scopul vieţii lui pe pământ sunt uitate.

    Iar pofta de bogăţie se manifestă nu numai la cei bogaţi sau la cei care se îmbogăţesc, ci tot atât de des la săraci, care invidiază situaţia materială mai bună a altora. Esenţa duhului creştinesc este libertatea de orice împătimire faţă de bogăţia cea stricăcioasă, şi slobozit în Hristos, liber duhovniceşte atât de zgârcenia egoistă, cât şi de invidia egoistă, poate fi orice om, indiferent de poziţia lui socială.

    Sărăcia care trăieşte în invidie şi respiră ucidere nu este binecuvântata sărăcie evanghelică. Este o sărăcie îngrozitoare. Totodată, bogatul smerit, care se consider un simplu „iconom" (vezi Le. 16) al acestei bogăţii şi dispune de ea în mod just, bineînţeles că nu poate fi socotit printre bogaţii de care Mântuitorul a zis: „Vai lor!"
    Nu, ci pe aceşti bogaţi îi aşteaptă nu vai, ci bucurie, şi această bucurie e veşnică.

    Nici un fel de bun material şi nici un fel de lipsă a bunurilor materiale nu este bun sau rău în sine. Numai marxismul, urmând (oricât ar părea de ciudat) buddhismului, înalţă aspectul material al existenţei la nivelul de categorie a binelui moral şi a răului moral (prin aceasta prezentând teze cu un caracter în esenţă religios, deşi negativ). Pentru creştini, binele şi răul constau nu în cele exterioare, ci tot ce este în lume devine bun sau rău în funcţie de motivele şi hotărârile lăuntrice ale omului; atât binele, cât şi răul sunt mişcări pur lăuntrice, duhovniceşti, care creează în om fie un iad, fie un rai. Iar lumea dinafară reprezintă numai periferia manifestărilor omului, si, bineînţeles, dacă omul e luminos, si sfârşitul vieţii lui o să lumineze.

    Mântuitorul a numit „rău" nu bogăţiile materiale în sine, ci „nădăjduirea în bogăţie", adică a-ţi organiza totul în jurul ideii de bunăstare materială. In Evanghelie este subliniată în fel şi chip netemeinicia unei asemenea bogăţii şi unei asemenea nădejdi. Tocmai aceasta este casa clădită pe nisip; tocmai acesta este bogatul care prăznuieşte luminat în toate zilele sale şi nu înţelege că îl pândeşte moartea neaşteptată. Apocalipsa vorbeşte despre acest fel de bogăţie în cuvinte cât se poate de limpezi: Tu zici: „sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi de nimic nu am nevoie", şi nu vezi că tu eşti cel ticălos, şi vrednic de plâns, şi sărac, şi orb, şi gol (Apoc. 3, 17). Inversate, expresiile acestea ar putea să spună ceva despre un om sărac materialiceşte, bogat în simţăminte bune si luminoase şi în fapte pline de abnegaţie, dar care vede doar sărăcia sa, nimicnicia sa pământească: „Tu zici că eşti sărac, prăpădit şi sărman, şi că în toate eşti lipsit — însă nu ştii că eşti bogat în Hristos, bogat în veşnicie, şi această bogăţie, care-ţi aduce veşnica fericire, nimeni n-o poate lua de la tine"... Da!

    Arhiepiscopul Ioan Şahovskoi
    al San-Francisco-ului

Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor