Casa de la Petrodava
Evaluat la din 5 pe baza 1 recenzie
30,00Lei
In stoc
Casa de la Petrodava, opera a deplinei maturitati literare a autorului, este considerata de criticii mai noi o culme a genului, nedepasita pâna în prezent.
Descriere
Casa de la Petrodava
Constantin Virgil Gheorghiu (1916‑1992) s‑a nascut în localitatea Razboieni, Neamt. Studiaza filosofia si teologia la universitatile din Bucuresti si Heidelberg. În anul 1940 primeste Premiul Regal de poezie pentru cartea Caligrafie pe zapada. În 1942 este numit secretar de legatie la departamentul Relatii Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Opunându‑se regimului comunist, în 1948 se stabileste în Franta. Romanul sau "Ora 25" îl consacra definitiv în lumea libera, însa descoperirea unei opere aparute în timpul razboiului, favorabila redobândirii Basarabiei, îi va aduce o serie de atacuri violente în presa occidentala, autorul fiind acuzat, pe nedrept, de antisemitism. Îsi explica atitudinea într‑un nou roman – "Omul care calatorea singur" –, dupa ce petrece un timp în America de Sud. Pe data de 23 mai 1963, C.V. Gheorghiu a fost hirotonit preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris, în iunie 1966 fiind ridicat la rangul de iconom‑stavrofor. Adevarata vocatie a lui C.V. Gheorghiu ramâne însa cea literara.
Daca "Ora 25", roman aparut imediat dupa cel de‑al Doilea Razboi Mondial, este vazuta ca una din cartile de prima marime ale secolului al XX‑lea, alaturi de "Minunata lume noua" de Aldous Huxley, "Procesul" lui Franz Kafka ori "1984" de George Orwell, "Casa de la Petrodava", opera a deplinei maturitati literare a autorului, este considerata de criticii mai noi o culme a genului, nedepasita pâna în prezent. Formula literara experimentata de C.V. Gheorghiu în "Casa de la Petrodava" o vom regasi, ca una de succes, peste aproape doua decenii, în "Numele trandafirului", romanul semioticianului Umberto Eco.
Traducere din limba franceza de Gheorghita Ciocioi
Specificaţii
- Editor: Sophia
- ISBN: 9789731362250
- An aparitie: 01 Ianuarie 2010
- Numar pagini: 295
- Tip carte: Broşată
- Limba: Română
- Dimensiuni: 13 x 20 cm
Recenzii ale clientilor
Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
Distribuirea evaluarilor
Scrie o recenzie
Conform marturisirilor autorului, Casa de la Petrodava nu este doar o opera de fictiune pura, cat mai degraba o "cronica a luminii din care vin". Petrodava este numele daco-get al orasului Piatra Neamţ, regiunea natală a lui Constantin Virgil Gheorghiu.
Romanul spune povestea destinelor a doua femei, Roxana Roca si fiica sa Stela Roca, doua femei foarte puternice, dintr-o familie de crescatori de cai, de la finalul primului razboi mondial.
Traind in stransa comuniune cu natura si dupa legile ei aspre, cele două muntence sunt eroine pline de pasiune, orgolioase
si inflexibile, intransigente aparatoare ale unei puritaţi aproape salbatice.
Dupa un mariaj nefericit alaturi de invatatorul satului, Lucian Apostol, Roxana, si Stela se retrag in munti impreuna cu hergeliile lor.
Acolo, in casa de la Petrodava, Igor Illiyuşkin, un print rus se indragosteste de Stela si-o cere de nevasta.
Dar revoluţia bolsevica pune capat casniciei debutante, printul fiind ucis. Astfel ca, dupa sederea in strainatate la rudele din Elvetia, Stela alege sa se intoarca la mama ei si sa-si refaca viata in compania unui ofiter român, locotenent Mihai Basarab.
Prin figurile Roxanei Roca, respectiv Stelei Roca, Virgil Gheorghiu construieste portretul omului de la munte, pe cat de inţelept si de onest, pe atat de incapatanat si de exigent.
Intransigenta si duritatea sunt duse la extrema, si nu-i permit Stelei sa vada adevaratul chip al sotului sau. Mihai era purtatorul unei boli genetice, astfel Virgil Gheorghiu construieste un final tragic al romanului.
Stela se sinucide pentru a nu da naştere unui copil "malformat". Acesta sinucidere pare sa fie solutia in lupta cu destinul nemilos.
"Logica nu are nimic de-a face cu moartea fiicei mele" spune Roxana. "Ceea ce a facut Stela este eroism. Asta-i totul. Vitejie curata."
Munteanul este o figura cu radacini ferme, de un devotament impresionant si de o neinduplecare care nu se lasă mai prejos. Pentru el, cel care urmeaza cursul naturii, nimic nu e tragic sau prea greu de indurat: moartea e o chestiune de geometrie (o tranziţie de la vertical la orizontal). Omul de la munte are mai multă încredere în natură decât în oameni.
In casa de la Petrodava Nimic nu a fost ales intamplator: nici numele arhaic al oraaului moldovenesc, nici numele de familiei, nici prezenta cailor. Fiecare detaliu natural, fiecare element de decor, fiecare discurs al Roxanei sau al Stelei intregesc superb ipostaza psihologiei muntenesti, ne conduc spre acele adancuri care se ascund in spatele tacerii pline de neintelesuri ale celebrei Vitoria Lipan.