Evaluat la 5 din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
5 stele
2
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
CrestinOrtodox.ro03-05-2015
5 din 5 stele
Grăbiţi-vă tare de tot!
Intr-o după-amiază de vară, maicile scoseseră toate preşurile din mănăstire să le spele. Le-am dus în afara zidurilor şi le-am întins pe drumul înclinat. Trei dintre noi ne-am încălţat cu cizme de ploaie, am luat câteva găleţi, detergent şi mături, şi ne-am pus pe treabă.
Am umplut găleţile cu apă, am adăugat detergent şi am adus măturile mai aproape de noi. Planul nostru era ca o maică să toarne încet apa cu detergent peste preş, iar eu să frec o parte a preşului, în timp ce o maică freca partea opusă.
Imediat ce maica golea găleata, îmbibând preşul cu apă şi detergent, noi întindeam clăbucii pe toată suprafaţa preşului, iar pe urmă le uniformizam în textura preşului respectiv, frecând cu periile. Era foarte plăcut! îmi aducea aminte de curling, un sport foarte răspândit în Canada. Aş fi vrut tare mult să le explic jocul acesta maicilor, dar ele nu prea reuşeau să înţeleagă conceptul unui sport care se juca pe gheaţă, cu două mături şi o piatră.
- Vrei să spui că mergeaţi pe gheaţă cu pantofii în picioare ?
- Da, am zis eu. Şi mai e acolo o piatră, cu un mâner ca o coadă, pe care unul dintre jucători o face să alunece pe gheaţă.
- Cum aşa? O piatră care alunecă pe greaţă? întrebau maicile, uluite.
- Da. Apoi cel care face piatra s-alunece pe gheaţă strigă: „Grăbiţi-vă tare de tot!" Atunci, doi dintre ceilalţi membri ai echipei, care au mături în mâini, se duc până în faţa pietrei şi curăţă gheaţa cu periile, pentru ca piatra să continue să alunece pe gheaţă.
Mi-am dat seama că nu mai erau atente la ce le spuneam. Schimbau priviri între ele.
- Ce fel de sport o mai fi şi ăsta? se întrebau una pe cealaltă.
- Lăsaţi, n-are nici o importanţă, am spus eu, îndreptându-mă spre furtunul cu apă, fiindcă venise momentul să clătim preşurile îmbibate cu detergent.
„Grecii! îmi spuneam eu în gând. Nici nu ştiu ei ce pierd fără o iarnă cum sunt iernile în Canada, să se poată juca şi bucura de ea..."
Newsletter
×
Aboneaza-te la newsletter
Setari Cookie-uri
Despre Cookie-uri
Cookie-uri Necesare
Cookie-uri Statistici
Cookie-uri Publicitate
Cookie-uri Preferinte
CrestinOrtodox.ro foloseste fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta de navigare,
pentru a se integra cu retele de socializare si a afisa reclame relevante intereselor tale. Te informam ca ne-am actualizat politicile de
confidentialitate, pentru a implementa cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice
în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Protectia datelor tale este importanta pentru noi si iti oferim posibilitatea de
a personaliza modulele cookie pe care le doresti
.
De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si
de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.
Termeni si Conditii
Pentru a continua utilizarea serviciilor oferite de site-ul CrestinOrtodox.ro, avem nevoie de acordul dumneavoastra la modificarile aduse la Termeni si conditii (versiunea din ).
Intr-o după-amiază de vară, maicile scoseseră toate preşurile din mănăstire să le spele. Le-am dus în afara zidurilor şi le-am întins pe drumul înclinat. Trei dintre noi ne-am încălţat cu cizme de ploaie, am luat câteva găleţi, detergent şi mături, şi ne-am pus pe treabă.
Am umplut găleţile cu apă, am adăugat detergent şi am adus măturile mai aproape de noi. Planul nostru era ca o maică să toarne încet apa cu detergent peste preş, iar eu să frec o parte a preşului, în timp ce o maică freca partea opusă.
Imediat ce maica golea găleata, îmbibând preşul cu apă şi detergent, noi întindeam clăbucii pe toată suprafaţa preşului, iar pe urmă le uniformizam în textura preşului respectiv, frecând cu periile. Era foarte plăcut! îmi aducea aminte de curling, un sport foarte răspândit în Canada. Aş fi vrut tare mult să le explic jocul acesta maicilor, dar ele nu prea reuşeau să înţeleagă conceptul unui sport care se juca pe gheaţă, cu două mături şi o piatră.
- Vrei să spui că mergeaţi pe gheaţă cu pantofii în picioare ?
- Da, am zis eu. Şi mai e acolo o piatră, cu un mâner ca o coadă, pe care unul dintre jucători o face să alunece pe gheaţă.
- Cum aşa? O piatră care alunecă pe greaţă? întrebau maicile, uluite.
- Da. Apoi cel care face piatra s-alunece pe gheaţă strigă: „Grăbiţi-vă tare de tot!" Atunci, doi dintre ceilalţi membri ai echipei, care au mături în mâini, se duc până în faţa pietrei şi curăţă gheaţa cu periile, pentru ca piatra să continue să alunece pe gheaţă.
Mi-am dat seama că nu mai erau atente la ce le spuneam. Schimbau priviri între ele.
- Ce fel de sport o mai fi şi ăsta? se întrebau una pe cealaltă.
- Lăsaţi, n-are nici o importanţă, am spus eu, îndreptându-mă spre furtunul cu apă, fiindcă venise momentul să clătim preşurile îmbibate cu detergent.
„Grecii! îmi spuneam eu în gând. Nici nu ştiu ei ce pierd fără o iarnă cum sunt iernile în Canada, să se poată juca şi bucura de ea..."