×
Mireasma sfinteniei. Povestiri dintr-o manastire de maici - Carti.Crestinortodox.ro
Evaluat la 5 din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
5 stele
2
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
  • CrestinOrtodox.ro 03-05-2015
    5 din 5 stele
    Grăbiţi-vă tare de tot!

    Intr-o după-amiază de vară, maicile scoseseră toate preşurile din mănăstire să le spele. Le-am dus în afara zidurilor şi le-am întins pe drumul înclinat. Trei dintre noi ne-am încălţat cu cizme de ploaie, am luat câteva găleţi, detergent şi mături, şi ne-am pus pe treabă.

    Am umplut găleţile cu apă, am adăugat detergent şi am adus măturile mai aproape de noi. Planul nostru era ca o maică să toarne încet apa cu detergent peste preş, iar eu să frec o parte a preşului, în timp ce o maică freca partea opusă.

    Imediat ce maica golea găleata, îmbibând preşul cu apă şi detergent, noi întindeam clăbucii pe toată suprafaţa preşului, iar pe urmă le uniformizam în textura preşului respectiv, frecând cu periile. Era foarte plăcut! îmi aducea aminte de curling, un sport foarte răspândit în Canada. Aş fi vrut tare mult să le explic jocul acesta maicilor, dar ele nu prea reuşeau să înţeleagă conceptul unui sport care se juca pe gheaţă, cu două mături şi o piatră.

    - Vrei să spui că mergeaţi pe gheaţă cu pantofii în picioare ?

    - Da, am zis eu. Şi mai e acolo o piatră, cu un mâner ca o coadă, pe care unul dintre jucători o face să alunece pe gheaţă.

    - Cum aşa? O piatră care alunecă pe greaţă? întrebau maicile, uluite.

    - Da. Apoi cel care face piatra s-alunece pe gheaţă strigă: „Grăbiţi-vă tare de tot!" Atunci, doi dintre ceilalţi membri ai echipei, care au mături în mâini, se duc până în faţa pietrei şi curăţă gheaţa cu periile, pentru ca piatra să continue să alunece pe gheaţă.

    Mi-am dat seama că nu mai erau atente la ce le spuneam. Schimbau priviri între ele.

    - Ce fel de sport o mai fi şi ăsta? se întrebau una pe cealaltă.

    - Lăsaţi, n-are nici o importanţă, am spus eu, îndreptându-mă spre furtunul cu apă, fiindcă venise momentul să clătim preşurile îmbibate cu detergent.

    „Grecii! îmi spuneam eu în gând. Nici nu ştiu ei ce pierd fără o iarnă cum sunt iernile în Canada, să se poată juca şi bucura de ea..."