Prefata cartii Cum să ne rugăm ca să ne asculte Dumnezeu rugăciunea
Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi nu fiţi îngrijoraţi. Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de acestea. Căutaţi mai întâi împărăţia Lui, şi toate acestea se vor adăuga vouă. (Lc. 12, 29-31)
Un preot mărturiseşte: „înainte cu câteva zile a fost hramul bisericii noastre. A venit multă lume, s-au dat zeci de Liturghii, s-au pomenit la slujbă sute de nume... Toate pentru sănătate şi bunăstare; nu puţine pentru noroc. Cum de nu s-a aflat cineva ca să-I mulţumească lui Dumnezeu ori să ceară de la El vreun dar duhovnicesc?"
Aceste cuvinte ale preotului reliefează o realitate întristătoare: faptul că creştinii noştri ortodocşi se roagă de obicei lui Dumnezeu doar pentru rânduirea vieţii de acum. Pentru ei, cele mai importante sunt sănătatea trupească şi bunăstarea materială, însă prin ce ne deosebim noi, care afirmăm că suntem creştini, de cei necredincioşi, de oamenii din lume, care, de asemenea, nu au nimic împotriva lui Dumnezeu, dacă Acesta îi ajută să-şi îndeplinească dorinţele?
Această carte, cititorule, are drept scop să-ţi arate că rugăciunea este o îndeletnicire duhovnicească, prin care se ajunge la comuniunea cu Dumnezeu şi cu sfinţi Lui, şi să-ţi indice adevărata cale pentru a ajunge la viaţa veşnică. Dacă o vei citi şi vei fi de acord cu cele scrise în ea, străduieşte-te să-ţi schimbi viaţa, lăsând cugetele tale de mai dinainte - cum că rugăciunea este un mod de a cere neîncetat de la Domnul unele ori altele şi că Dumnezeu este dator să-ţi dea tot ceea ce I-ai cerut Lui, căci altfel El e socotit rău şi că nu te ascultă. Dacă vei face aşa, folosul citirii acestei cărţi va fi mare pentru sufletul tău şi Domnul Dumnezeu îţi va îndruma paşii către mântuire şi viaţa veşnică, căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă (Filip. 2,13).
Iar noi, cei care ne-am ostenit la această carte, suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem (Lc. 17,10).
Dumnezeului nostru slavă!
Newsletter
×
Aboneaza-te la newsletter
Setari Cookie-uri
Despre Cookie-uri
Cookie-uri Necesare
Cookie-uri Statistici
Cookie-uri Publicitate
Cookie-uri Preferinte
CrestinOrtodox.ro foloseste fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta de navigare,
pentru a se integra cu retele de socializare si a afisa reclame relevante intereselor tale. Te informam ca ne-am actualizat politicile de
confidentialitate, pentru a implementa cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice
în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Protectia datelor tale este importanta pentru noi si iti oferim posibilitatea de
a personaliza modulele cookie pe care le doresti
.
De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si
de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.
Termeni si Conditii
Pentru a continua utilizarea serviciilor oferite de site-ul CrestinOrtodox.ro, avem nevoie de acordul dumneavoastra la modificarile aduse la Termeni si conditii (versiunea din ).
Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi nu fiţi îngrijoraţi. Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de acestea. Căutaţi mai întâi împărăţia Lui, şi toate acestea se vor adăuga vouă. (Lc. 12, 29-31)
Un preot mărturiseşte: „înainte cu câteva zile a fost hramul bisericii noastre. A venit multă lume, s-au dat zeci de Liturghii, s-au pomenit la slujbă sute de nume... Toate pentru sănătate şi bunăstare; nu puţine pentru noroc. Cum de nu s-a aflat cineva ca să-I mulţumească lui Dumnezeu ori să ceară de la El vreun dar duhovnicesc?"
Aceste cuvinte ale preotului reliefează o realitate întristătoare: faptul că creştinii noştri ortodocşi se roagă de obicei lui Dumnezeu doar pentru rânduirea vieţii de acum. Pentru ei, cele mai importante sunt sănătatea trupească şi bunăstarea materială, însă prin ce ne deosebim noi, care afirmăm că suntem creştini, de cei necredincioşi, de oamenii din lume, care, de asemenea, nu au nimic împotriva lui Dumnezeu, dacă Acesta îi ajută să-şi îndeplinească dorinţele?
Această carte, cititorule, are drept scop să-ţi arate că rugăciunea este o îndeletnicire duhovnicească, prin care se ajunge la comuniunea cu Dumnezeu şi cu sfinţi Lui, şi să-ţi indice adevărata cale pentru a ajunge la viaţa veşnică. Dacă o vei citi şi vei fi de acord cu cele scrise în ea, străduieşte-te să-ţi schimbi viaţa, lăsând cugetele tale de mai dinainte - cum că rugăciunea este un mod de a cere neîncetat de la Domnul unele ori altele şi că Dumnezeu este dator să-ţi dea tot ceea ce I-ai cerut Lui, căci altfel El e socotit rău şi că nu te ascultă. Dacă vei face aşa, folosul citirii acestei cărţi va fi mare pentru sufletul tău şi Domnul Dumnezeu îţi va îndruma paşii către mântuire şi viaţa veşnică, căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă (Filip. 2,13).
Iar noi, cei care ne-am ostenit la această carte, suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem (Lc. 17,10).
Dumnezeului nostru slavă!