Evaluat la 5 din 5 pe baza a 3 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
5 stele
3
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
Elena Stoica19-06-2014
5 din 5 stele
Sindromul de anxietate
Doctorul a spus că sufăr de distonie vegetativă a circulaţiei sângelui. Ce boală este aceasta, care este cauza ei şi cum poate fi tratată?
Adeseori apelează la medic oameni care suferă de o boală frecventă în zilele noastre, numită „distonie neurocirculatorie".
La baza acestei stări patologice se află supraîncordarea sistemului nervos central, care provoacă perturbarea reglării sistemului vascular, înrăutăţirea „aprovizionării" cu sânge a organelor şi ţesuturilor, tulburări trofice (de hrănire a celulelor), scăderea permeabilităţii micro vaselor de sânge. în literature de specialitate această patologie mai poartă un nume: „sindromul de anxietate". Cred că această denumire e pe deplin justificată.
La cauza fundamentală – supraîncordarea nervoasă - se adaugă deseori şi alţi factori de risc, printre care infecţiile cronice de focar (amigdalită, sinuzită, carii dentare), traumatismele craniene, sechelele intoxicaţiilor acute sau cornice (în primul rând ale celei alcoolice, iar actualmente şi ale narcoticelor).
Simptomele bolii sunt legate cu precădere de perturbarea funcţionării unor procese vegetative. Printre ele se numără durerile de cap, ameţelile, astenia, transpiraţia exagerată, lipsa rezistenţei la frig, meteosensibilitatea, oscilaţiile tensiunii arteriale, tulburările de somn ş.a. Cele mai ameninţătoare complicaţii ale acestei maladii sunt boala hipertensivă, ateroscleroza însoţită de boala ischemică a inimii, distrofia cu semne de îmbătrânire timpurie.
Ea se dezvoltă deseori la oamenii cărora „li s-a pus pata" pe sănătatea lor. Este binecunoscut termenul de „ipohondrie", care desemnează fixaţia persistentă a omului pe felul în care se simte, însoţită uneori de exagerarea gravităţii propriei stări de sănătate. Ei bine, între cei ce suferă de distonie neurocirculatorie sunt numeroşi ipohondri- deşi, bineînţeles, nu toţi se încadrează în schema ipohondriei.
Trebuie, fără îndoială, să avem o atitudine raţională faţă de propria sănătate, să ne-o îngrijim, fiindcă ea este un dar de la Dumnezeu. Orice exces este periculos.
Distonia neurocirculatorie se tratează cu greutate. Accentul trebuie pus pe schimbarea modului de viaţă al omului. Aş spune că medicamentul principal în această suferinţă trebuie să fie dobândirea de către om a păcii sufleteşti - şi, după cum se ştie, pacea nu vine în suflet fără harul lui Dumnezeu.
Duhul împăcat şi conştiinţa liniştită, îmbinate cu postul fără exagerare, cu efortul fizic şi călirea organismului, sunt ingredientele însănătoşirii.
Desigur, trebuie cerut şi ajutorul specialistului, însă repet: medicamentele au în această boală numai un rol auxiliar. (Dimitri Avdeev)
Newsletter
×
Aboneaza-te la newsletter
Setari Cookie-uri
Despre Cookie-uri
Cookie-uri Necesare
Cookie-uri Statistici
Cookie-uri Publicitate
Cookie-uri Preferinte
CrestinOrtodox.ro foloseste fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta de navigare,
pentru a se integra cu retele de socializare si a afisa reclame relevante intereselor tale. Te informam ca ne-am actualizat politicile de
confidentialitate, pentru a implementa cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice
în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Protectia datelor tale este importanta pentru noi si iti oferim posibilitatea de
a personaliza modulele cookie pe care le doresti
.
De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si
de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.
Termeni si Conditii
Pentru a continua utilizarea serviciilor oferite de site-ul CrestinOrtodox.ro, avem nevoie de acordul dumneavoastra la modificarile aduse la Termeni si conditii (versiunea din ).
Doctorul a spus că sufăr de distonie vegetativă a circulaţiei sângelui. Ce boală este aceasta, care este cauza ei şi cum poate fi tratată?
Adeseori apelează la medic oameni care suferă de o boală frecventă în zilele noastre, numită „distonie neurocirculatorie".
La baza acestei stări patologice se află supraîncordarea sistemului nervos central, care provoacă perturbarea reglării sistemului vascular, înrăutăţirea „aprovizionării" cu sânge a organelor şi ţesuturilor, tulburări trofice (de hrănire a celulelor), scăderea permeabilităţii micro vaselor de sânge. în literature de specialitate această patologie mai poartă un nume: „sindromul de anxietate". Cred că această denumire e pe deplin justificată.
La cauza fundamentală – supraîncordarea nervoasă - se adaugă deseori şi alţi factori de risc, printre care infecţiile cronice de focar (amigdalită, sinuzită, carii dentare), traumatismele craniene, sechelele intoxicaţiilor acute sau cornice (în primul rând ale celei alcoolice, iar actualmente şi ale narcoticelor).
Simptomele bolii sunt legate cu precădere de perturbarea funcţionării unor procese vegetative. Printre ele se numără durerile de cap, ameţelile, astenia, transpiraţia exagerată, lipsa rezistenţei la frig, meteosensibilitatea, oscilaţiile tensiunii arteriale, tulburările de somn ş.a. Cele mai ameninţătoare complicaţii ale acestei maladii sunt boala hipertensivă, ateroscleroza însoţită de boala ischemică a inimii, distrofia cu semne de îmbătrânire timpurie.
Ea se dezvoltă deseori la oamenii cărora „li s-a pus pata" pe sănătatea lor. Este binecunoscut termenul de „ipohondrie", care desemnează fixaţia persistentă a omului pe felul în care se simte, însoţită uneori de exagerarea gravităţii propriei stări de sănătate. Ei bine, între cei ce suferă de distonie neurocirculatorie sunt numeroşi ipohondri- deşi, bineînţeles, nu toţi se încadrează în schema ipohondriei.
Trebuie, fără îndoială, să avem o atitudine raţională faţă de propria sănătate, să ne-o îngrijim, fiindcă ea este un dar de la Dumnezeu. Orice exces este periculos.
Distonia neurocirculatorie se tratează cu greutate. Accentul trebuie pus pe schimbarea modului de viaţă al omului. Aş spune că medicamentul principal în această suferinţă trebuie să fie dobândirea de către om a păcii sufleteşti - şi, după cum se ştie, pacea nu vine în suflet fără harul lui Dumnezeu.
Duhul împăcat şi conştiinţa liniştită, îmbinate cu postul fără exagerare, cu efortul fizic şi călirea organismului, sunt ingredientele însănătoşirii.
Desigur, trebuie cerut şi ajutorul specialistului, însă repet: medicamentele au în această boală numai un rol auxiliar. (Dimitri Avdeev)