Această panoramă nu-și propune să fie o istorie literară, ci mai curând o plimbare critică destul de relaxată prin peisajul divers, fascinant prin varietate, al poeziei care, printr-un aspect sau altul, rămâne actuală. O plimbare realizată prin (împrumut formula mai veche a lui Ion Bogdan Lefter) flash-uri, nu prin profiluri critice extinse, cu pretenții de exhaustivitate.
Căci prejudecata exhaustivității este de sorginte școlară și trebuie lăsată la porțile criticii. Mai ales ale acelei critici care nu intenționează să sanctifice (deșert camuflaj pentru o biată voință de putere!), ci doar să facă un pariu pur personal cu timpul și cu mersul literaturii. Un pariu pe valoare, pe descrierea unor universuri poetice, mai mult decât pe sistematizarea lor „exhaustivă” și, nu-i așa?, „obiectivă”. (Răzvan Voncu)

* * *

Cuprins
În loc de prefață la ediția a II-a
Poezia, azi: regină și cenușăreasă. Scurtă privire istorică

I. Poezia afirmată în perioada comunistă (1948-1989)
1. Generația deceniului realist-socialist. De la compromis la poezie
Nicolae Labiș. Posteritatea dificilă a unui poet afirmat într-o epocă barbară
A.E. Baconsky. Ce (mai) rămâne
Ion Horea. Poezia tradițională, în evul nostru eretic
Radu Brateș. Poezie și suferință
Radu Stanca. De la interdicție la ocultare
2. Anii ’60. Resurecția lirismului. De la neo-modernism la postmodernism
Nichita Stănescu. Poezia ca stare de libertate
Marin Sorescu. O traversare poetică a absurdului
Leonid Dimov. Dizolvarea modernismului
Cezar Baltag. Un poet al căutării de sine
Ștefan Aug. Doinaș. Lecția edificării
Ioan Alexandru. Imnograful
Ana Blandiana. Poezia de chihlimbar
Gheorghe Tomozei. Toamna „Prințului Tom”
Dan Laurențiu. Postmodernul religios
Virgil Mazilescu. Onirismul și „poezia pură”
Nicolae Prelipceanu. O viață de poet
Liviu Damian. Recuperarea necesară
3. Echivocul deceniu ’70-’80
Mircea Dinescu. Negustorul Marx
Șerban Foarță. Între vasiliscul livresc și aspida mitologică
Adrian Popescu. Ardeleanul mediteranean
Horia Bădescu. Lirismul „rece”
Ion Pop. 45 de ani de poezie
Ion Mircea. Materia cea vrăjmașă
4. Generația optzeci: precursori, vedete, scriitori discreți
Gellu Naum. Modulațiile vocii poetice
Ioan Flora. Poetul în bazarul textual
Gabriel Chifu. De la precursor la companion. O kenoză poetică
Vasile Dan. Ceremonialul incertitudinii
Liviu Ioan Stoiciu. Postmodernul și hiperboreeanul
Mircea Cărtărescu. Când totul s-a spus
Eugen Suciu. Optzecism, dar pentru mai târziu
Petru Cârdu. O recuperare obligatorie
Leo Butnaru. O poezie a limbajelor poetice
Arcadie Suceveanu. Blândețea postmodernismului
Adrian Alui Gheorghe. Permanența lirismului
Aurel Pantea. Corporalitatea abisului
Radu R. Șerban. Un optzecist neoptzecist
5. ...Și un epilog răsturnat
Incursiune în bolgiile poeziei realist socialiste

II. Poezia afirmată în perioada democratică
Ioan Es. Pop. Es., sau Înainte de Ieșire
Radu Sergiu Ruba. Cercul revelației
Horia Gârbea. Poet, eseist și traducător
Cristian Popescu. Nu o viață, ci o operă
Marian Drăghici. Arta contrapunctului
Daniel Bănulescu. Insurgentul unei generații
Teo Chiriac. Ludicul lucid și sentimentalul disimulat
Hanna Bota. O îmblânzire lirică
Emilian Pal. Poetul neprefăcut
Andrei Novac. Interiorizarea tensiunii
Savu Popa. Metabolicul cerebral

III. Poeți în confesiune
Lucian Blaga. Un alt fel de Amintiri din copilărie
Geo Bogza. Insurgentul îndrăgostit
Mihai Beniuc. Comunistul resentimentar
Maria Banuș. Jurnalul unei poete în secolul Holocaustului și al totalitarismelor
Radu Stanca. „O spiritualitate serafică”
Dan Deșliu. Tristețea histrionică
Emil Brumaru. Jurnal (mai mult sau mai puțin) cifrat
Leonid Dimov. Corespondență de dragoste
Nora Iuga. Poeta, ca un hot rod...
Aurel Dumitrașcu. O istorie privată a anilor ’80
Radu Sergiu Ruba. Autobiograficul semnificativ
Riri Sylvia Manor. De la Cehov la Fellini

* * *

Răzvan Voncu (n. 1969), critic şi istoric literar, este conferențiar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Predă istoria literaturii române şi balcanologie. Este autorul a 16 cărţi, dintre care menţionăm Secvenţe literare contemporane (2001, ed. a II-a – 2010), Orizonturi medievale (2003), Despre Preda (2003), Eseuri critice (2006), Fragmente de noapte (2008), Un deceniu de literatură română (2009), Zece studii literare (2010), Labirintul mărturisirii (2012), O istorie literară a vinului în România (2013), Poeți români de azi, I (2015), Arhitectura memoriei. Studii de istorie literară clasică şi contemporană (2016). A colaborat, din 1989 și până în prezent, la majoritatea revistelor literare de prestigiu din țară: Luceafărul, Viața românească, Tribuna, Apostrof, Contemporanul, Cultura, Caiete critice, Literatorul, Poesis. În prezent, este redactor-șef al revistei România literară. A primit mai multe premii literare și jurnalistice, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară pe anul 2016, Premiul „Titu Maiorescu” pentru critică literară al Academiei Române (2003) și Premiul Filialei București – Critică, istorie literară și eseu a Uniunii Scriitorilor (2014). A fost tradus în franceză, engleză, italiană, sârbă și macedoneană.