Parinti si icoane din Sfantul Munte. Mirabile intalniri
Orice pelerinaj la Muntele Athos – sfânta sfintelor lumii ortodoxe – reprezintă, într-un fel, o ieșire din timp și presupune întâlniri majore cu locuri de o covârșitoare frumusețe, cu odoare sfinte (icoane și moaște), dar mai ales cu oameni...
Descriere
Parinti si icoane din Sfantul Munte. Mirabile intalniri
Orice pelerinaj la Muntele Athos – „sfânta sfintelor” lumii ortodoxe – reprezintă, într-un fel, o ieșire din timp și presupune întâlniri majore cu locuri de o covârșitoare frumusețe, cu odoare sfinte (icoane și moaște), dar mai ales cu oameni îmbunătățiți.
Cartea de față se referă tocmai la câteva dintre întâlnirile mirabile de acest fel pe care autorul le-a avut acolo în cursul unui pelerinaj efectuat în anul 2009, precum și la poveștile pilduitoare ale unora dintre cele mai cunoscute icoane ale Maicii Domnului și la binefacerile lor neîncetate.
Printre părinții exemplari întâlniți sunt unii care au trecut la Domnul nu mult după aceea și se numără astăzi, pentru veșnicie, printre figurile emblematice, demne de Pateric ale Muntelui Sfânt. Este vorba de Părintele Petroniu Tănase, fostul stareț al Schitului românesc Prodromu, și de Gheronda Iosif Vatopedinul, o autoritate duhovnicească de prim rang a Muntelui. Un alt părinte care apare în carte, de o anvergură spirituală ieșită din comun, este starețul actual al Mănăstirii Vatopedi, părintele Efrem, cel care a contribuit decisiv la renașterea mănăstirii.
Specificaţii
- Editor: Meteor Press
- ISBN: 9786068653815
- An aparitie: 25 Aprilie 2016
- Numar pagini: 128
- Tip carte: Broşată
- Limba: Română
- Dimensiuni: 13 x 20 cm
Aceasta este icoana de care m-am „îndrăgostit". La acest lucru a contribuit şi faptul că am aflat că este tămăduitoare de cancer. Este o icoană mare, din veacul al XVII-lea şi se află în naos, în partea dinspre strana stângă. Nu este, artistic vorbind, cea mai bună şi cea mai frumoasă dintre icoane, dar are o frumuseţe aparte, de mare duioşie, irezistibilă. Căutam s-o am sub ochi mai tot timpul, în decursul multelor slujbe la care am participat la Vatopedi, ceea ce nu era totdeauna uşor din pricina coloanelor masive. Ii trimiteam mereu câte o rugăciune, implorând-o pentru ajutor. Cum aflasem că este ajutătoare atunci când în faţa ei se citeşte Paraclisul Maicii Domnului, căutam un moment propice în care să ajung acolo şi să împlinesc ceea ce se cuvenea. Numai că, între slujbe, biserica este închisă. Am reuşit totuşi odată, pe când un grup de pelerini a făcut să se întârzie închiderea ei. Şi ce mulţumire sufletească! Cuvintele aveau, parcă, sporită încărcătură: „Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scârbe se umple sufletul meu "; „Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceşte-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun "; „Fiind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul tău, căci pe tine te ştiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită"; „Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu"; „Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale şi sănătate cu rugăciunile tale dăruieşte-mi"; „Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire sufletului meu; ci mă rog ţie, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor"; „De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos"; „Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şipreaînalţă naşterea ta cea minunată"; „Pe mine, cel ce zac de boală în locul cel de răutate, tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce dintru nesănătate în sănătate" şi altele asemenea.
Părintele Daniel ne-a spus că pelerinii ruşi au foarte mare evlavie la această icoană. Copii după această icoană se găsesc la biserica studenţilor din Bucureşti şi la Mănăstirea Oaşa, aduse de părintele stareţ Efrem, în timpul vizitelor pe care le-a făcut în România.