De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu. Scrisori catre mireni - Carti.Crestinortodox.ro

De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu. Scrisori catre mireni

Evaluat la 5 din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
14,00Lei
In stoc

Luându‑l pe om de mână, credinţa îl aşază în faţa lui Dumnezeu. Un astfel de om se înalţă mai presus de lume: sub picioarele lui se află întunecatul haos al îndoielii, al necredinţei, al rătăcirilor, al filosofărilor îngâmfate şi totodată deşarte.

Descriere

De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu. Scrisori catre mireni

Luându‑l pe om de mână, credinţa il aşază in faţa lui Dumnezeu. Un astfel de om se inalţă mai presus de lume: sub picioarele lui se află intunecatul haos al indoielii, al necredinţei, al rătăcirilor, al filosofărilor ingâmfate şi totodată deşarte, la fel cum sub picioarele celui ce s‑a urcat pe vârful unui munte inalt se află nori, stânci, prăpăstii, cascade care vuiesc şi saltă din stâncă in stâncă.

Viaţa pământească e o călătorie ce nu se intrerupe nici măcar o clipă. Mergem, mergem, şi dintr‑o dată se deschid porţile veşniciei, şi ne pierdem in intinderea ei neinchipuită, aşa cum minunat grăieşte Sfântul David: străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale (Ps. 118, 19). Chiar aşa: legea lui Hristos este ca un fir pe care urmându‑l ieşim din labirintul intunecat al vieţii pământeşti in veşnicia cea fericită. Să fiţi sănătoşi şi să propăşiţi! Sfântul Ignatie Briancianinov

Cuprinsul cartii "De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu"

1. Despre dragostea de aproapele si despre talantul prieteniei

2. Despre adevarul evanghelic, care ne porunceste sa lasam toate ca sa mostenim toate. Evanghelia il lipseste pe om de tot ce acesta stapaneste in chip nedrept. Sa nu ne lasam dusi de valul lumii. Prietenii sunt o binecuvantare dumnezeiasca     

3. Binecuvantare pentru cei nou-casatoriti. Dupa necazuri vin mangaieri, iar dupa mangaieri vin necazuri, lucru care naste credinta in Dumnezeu si moartea fata de lume. Viata pamanteasca este o calatorie spre vesnicie  

4. Despre rabdarea in necazuri si despre faptul ca nici o virtute nu poate sa se alcatuiasca fara rabdare 

5. Despre aceea ca in imparatia lui Dumnezeu ne duce faclia credintei si despre rabdare

6. Despre pazirea de intuneric si de pacat. Despre Infricosatoarea Judecata

7. De ce ne scapa gandul la moarte si vesnicie. Despre ispita din minte si din inima si despre privegherea duhovniceasca

8. Cea mai inalta fericire de pe pamant este a-L cunoaste pe Dumnezeu. Despre unirea prin rugaciune si innoirea duhovniceasca 

9. Despre chemarea dumnezeiasca. Despre pocainta cuvenita mirenilor. Despre amagirea de sine si despre lucrarea in noi a lumii duhurilor si a lumii materiale                          
10. Despre nestatornicia fericirii pamantesti. Despre plutirea pe marea vietii. Despre pregatirea pentru vesnicie si despre menirea omului   

11. Cum sa deosebim cu inima sfantul adevar de minciuna. Starea de amagire a inimii. Critica Urmarii lui Hristos 

12. Despre nevazuta lupta duhovniceasca. Despre sporirea duhovniceasca si despre ispita

13. Cum trebuie sa fie cei ce doresc sa intre in imparatia cerurilor

14. Cel osandit de constiinta sa nu-si poate osandi aproapele. Legea Iui Hristos cere rastignire. Despre smerenie si despre incredintarea in voia lui Dumnezeu

15. Despre vederea duhovniceasca. Suflete, izbaveste-te de falcile fiarei care este aceasta lume!

16. Despre insingurare si despre vesnicie. Omul nu e menit pamantului, ci cerului. Cum trebuie sa fie locuitorii acestuia

17. Despre pocainta adevarata si despre cea inchipuita. Din ce este alcatuita pocainta mireanului

18. Despre viata pamanteasca a crestinului. Despre indrumarea duhovniceasca. Despre citirea Sfintilor Parinti. Despre imprastiere 

19. Despre pregatirea pentru vesnicie. Despre Sfanta Scriptura si talcuirea ei. Despre vederea de sine 

20. Mangaiere pentru moartea unui tanar. Viata pamanteasca este o pregatire pentru cea vesnica. Soarta noastra in vesnicie se afla in mainile noastre

21. Despre viata pamanteasca. In ce virtuti trebuie sa ne nevoim cu precadere

22. Despre cuvenita pregatire pentru vesnicie. Despre corecta citire a Sfintilor Parinti. Despre necazuri: fara ispite este cu neputinta sa ne apropiem de Dumnezeu

23. Cum trebuie vorbit despre credinta si cum trebuie date sfaturile

24. Despre Sfanta Treime. Despre cunostintele in capul carora nu sta Adevarul. Necazurile sunt partea vremurilor noastre. Trebuie sa multumim lui Dumnezeu in boala

25. Despre chemarea dumnezeiasca. Mangaiere pentru moartea fiului. Despre plansul pentru cei care au murit. Dumnezeu pedepseste cu milostivire

26. in ceasul necazului, liman este Dumnezeu

27. Nu exista pacate de neiertat. Despre deznadejde. Despre pacatele de moarte si despre cele care nu sunt de moarte. Despre pocainta. Despre pacatele cu cuvantul si cu gandul

28. Despre mantuire. De ce nu sepot mantui paganii, mahomedanii si ereticii. Despre erezii. Despre cunoasterea adevaratei invataturi crestine

29. Crucea este semnul alegerii dumnezeiesti. Prin pedeapsa, Domnul cheama la cunoasterea Lui cea mai indeaproape, care aduce bunatatile cele vesnice

30. Despre existenta iadului si a chinurilor vesnice. Cel ce respinge fie si o singura dogma din invatatura lui Hristos se leapada de Hristos. Despre ratiunea cu nume mincinos

31. Despre evenimentele politice din Europa anului 1848. Semnele premergatoare lui Antihrist. Nazuinta generala numai spre cele materiale si uitarea de cele vesnice

32. Despre cele sufletesti si cele duhovnicesti. Despre curatia inimii 

33. Darul pocaintei este chezasia vesnicei fericiri

34. Cu ce simtamant trebuie sa ne apropiem de Dumnezeu. Sa ne recunoastem vrednici de iad, ca Dumnezeu sa ne recunoasca vrednici de cer

35. Pocainta si rugaciunea vindeca intristarea

36. Despre singurul lucru de trebuinta. Cand moare, omului i se iau toate bunurile pamantesti

37. Despre vederea pacatelor proprii si despre pocainta. Fara curatia inimii este cu neputinta a savarsi vreo virtute in chip curat

38. Pamantul este o vale a surghiunului, cerul este adevarata patrie a omului. Cum sa ne curatim de otrava pacatului. Sufletul celui ce a scapat pe pamant de robia pacatului va trece fara impiedicare prin vami

39. Cum sa ne privim aproapele. Despre dragostea cea curata, in Dumnezeu. Mantuirea sta in lepadarea de sine. Ce inseamna: ca sa imi indreptatesc raspunsurile cele din pacate. De pocainta fuge orice pacat 

40. Despre vremelnicie si vesnicie. Cum sa ne vedem privindu-ne in oglinda Evangheliei

41. Cum sa pastram in noi pacea lui Hristos. Pacea lui Hristos nimiceste silnica inraurire a demonilor asupra sufletului si a trupului

42. Despre deosebirea dintre lucrarea focului dumnezeiesc si cea a infierbantarii omenesti

43. invatatura Sfintilor Parinti este invatatura Sfantului Duh. Numai calea sfantului adevar duce la mantuire; incununati vor fi numai cei ce se nevoiesc dupa lege 

44. Despre citirea Sfintilor Parinti. Despre necontenita aducere-aminte de Dumnezeu. Despre orientarea gresita a nevoitorilor Bisericii Apusene. in lucrarile Sfintilor Parinti sufla buna mireasma a Sfantului Duh, pe cand lucrarile scriitorilor apuseni sunt scrise din starea amagirii de sine

45. Despre stiintele omenesti. Ratiunea cu nume mincinos. Despre intelepciunea duhovniceasca si cea trupeasca

46. Despre citirea Sfintilor Parinti de catre mireni si de catre calugari. Despre citirea Evangheliei

47. Cursele vrajmasului. Despre pazirea mintii. Cum sa facem placute si imbucuratoare necazurile vietii pamantesti

48. Despre iubirea de Dumnezeu si de aproapele

49. Privindu-ne in oglinda Evangheliei ne putem afla neajunsurile. Cum sa starnim in noi simtamantul pocaintei, plansul mantuitor. Sa ne lepadam de noi insine si sa urmam Evangheliei

50. Necazurile sunt de la Domnul, spre indreptarea noastra. Multumind lui Dumnezeu in necaz si in boala alinam durerea acestora. Patul bolii devine adeseori loc al cunoasterii lui Dumnezeu si de sine. Ce ne aduce mangaiere in necazuri si in boli 

51. Despre scurtimea vietii pamantesti. Viata pamanteasca este cale spre vesnicie. Doar cunoasterea lui Hristos este o indeletnicire cu adevarat folositoare in viata pamanteasca

52. Este de mare insemnatate sa ne urmarim gandurile si miscarile ratiunii. Despre urmarea fara de ratacire a adevarului 
urmarea neabatuta a invataturii Sfintilor Parinti.

53. Despre citirea cartilor eretice. Despre adevaratul indrumator duhovnicesc. Implinirea prorociei despre prorocii mincinosi. Ce inseamna ascultarea 

54. Despre deplina ascultare fata de indrumatorul duhovnicesc. Nevoitorii vremurilor din urma

55. De ce este neaparata nevoie de citirea Sfintilor Parinti. Ereticii din toate timpurile urasc cu deosebire scrierile Parintilor. Despre citirea Sfintei Scripturi

56. Despre indrumatorul duhovnicesc. Despre impatimirea fata de indrumator. Despre dreapta indrumare duhovniceasca si viata in Dumnezeu. Despre viata inchipuita, care nu exista de fapt

57. Despre iubirea de Dumnezeu si iubirea de aproapele. Iubirea duhovniceasca. Cum sa-i privim pe vrajmasii nostri

58. Cunoasterea lui Dumnezeu este chezasia vesnicei fericiri. Pricina neoranduielii de obste. Decaderea morala premerge intotdeauna tulburarilor cetatenesti. Care este semnul alesilor lui Dumnezeu. Facerea bunului plac e calea spre pierzare 

59. Cand primeste Dumnezeu virtutile noastre. Deosebirea dintre virtutile duhovnicesti si cele sufletesti. Despre calea pocaintei 

60. Nimic din cele trecatoare nu-l poate indestula pe om. Cand Dumnezeu cuprinde si sufletul, si trupul, starea aceasta este deja fericirea vesnica, viata vesnica aici, pe pamant

61. Sfanta credinta poate fi patrunsa numai cu ratiunea duhovniceasca. Despre deosebirea dintre credinta si superstitie. Rodul superstitiei este pierzarea

62. Mangaiere la moartea unui prunc. Despre soarta pruncilor raposati

63. Povata catre cineva care s-a vindecat de o boala de moarte. A trai pentru tine insuti inseamna a te desparti de Dumnezeu. Cine este cel ce traieste pentru Domnul

64. Catre un tata de familie care trage sa moara, despre incredintarea vietii proprii in mainile lui Hristos: despartirea e pentru scurta vreme

65. Despre bolile din viata vremelnica si mangaierile din viata vesnica. Despre rascoala patimilor

66. Rugaciunea si citirea cuvantului lui Dumnezeu ajuta in viforele sufletesti. Despre lupta cu gandurile. Despre rabdarea necazurilor mari. Necazurile vremelnice ii duc la bunatatile cele vesnice pe cei ce le primesc asa cum se cade

67. Dumnezeu, Care ingaduie necazurile, trimite si mangaiere. Mangaierea de la Dumnezeu nimiceste din radacina intristarea inimii

68. Cand cuvintele cuiva aduc folos altcuiva, amandoi sunt datori sa dea multumita Domnului. Cand de pe fata omului cade masca, se dezvaluie chipul sufletului                                           
69. Despre citirea pravilei pentru mireni. "Randuiala celui ce ia aminte la sine insusi in lume." Calauza in viata faptuitoare sunt poruncile evanghelic

70. Mangaiere in necazuri. Dumnezeu educa prin necazuri. Cei straini de necazuri sunt uitati de Dumnezeu. Despre bunatatea cea dupa fire si cea dupa Evanghelie

Despre stiintele omenesti.

Ratiunea cu nume mincinos. Despre intelepciunea duhovniceasca si cea trupeasca

Intrebati ce parere am despre stiintele omenesti. Dupa cadere, oamenii au inceput sa lucreze pamantul, au inceput sa aiba nevoie de haine si de multe alte lucruri, nevoie care insoteste pribegia noastra pamânteasca: pe scurt, au inceput sa aiba nevoie de dezvoltare materiala. Nazuinta spre aceasta este trasatura deosebitoare a veacului nostru.

Stiintele sunt rod al caderii noastre, odrasla a vatamarii ratiunii noastre. Eruditia - dobandirea si pastrarea cunostintelor adunate de catre oameni in vremea vierii lumii cazute - este faclia omului celui vechi, faclie prin care negura intunericului in veac se pazeste (Iuda 1,13). Rascumparatorul le-a inapoiat oamenilor Faclia care le-a fost daruita la zidire de Ziditor si de care s-au lipsit prin caderea lor. Aceasta Faclie e Duhul Sfant, Duhul Adevarului, Care povatuieste la tot adevarul, Care cerceteaza adancurile lui Dumnezeu, Care descopera si lamureste tainele, Care daruieste si cunostinte materiale atunci când este nevoie de ele pentru folosul duhovnicesc al omului. invatatului care doreste sa invete intelepciunea duhovniceasca apostolul ii porunceste: Daca i se pare cuiva, intre voi, ca este intelept in veacul acesta, sa se faca nebun, ca sa fie intelept (I Cor. 3, 18). Intocmai!

Eruditia nu este intelepciune adevarata, ci doar paruta. Cunoasterea Adevarului, care le-a fost descoperita oamenilor de Domnul, la care se ajunge doar prin credinta, la care nu poate ajunge ratiunea cazuta a omului, este inlocuita in eruditie prin presupuneri. Intelepciunea acestei lumi, in care locul de cinste e ocupat de multi pagani si atei, este de-a dreptul potrivnica, prin insesi principiile sale, intelepciunii duhovnicesti, dumnezeiesti. Nu poti sa urmezi atat uneia, cat si celeilalte; de una trebuie neaparat sa te lepezi. Omul cazut este minciuna, si din filosofarile lui s-a alcatuit ratiunea cu nume mincinos, adica felul de a gandi, suma conceptiilor si cunostintelor false, care sunt rationale numai la suprafata, dar in esenta lor sunt ratacire, aiurare, indracire a mintii lovite de molima ucigatoare a pacatului si caderii. Aceasta boala a mintii se descopera cu o plinatate deosebita in stiintele filosofice.

Specificaţii

  • Editor: Sophia
  • ISBN: 9789731365404
  • An aparitie: 16 Martie 2012
  • Numar pagini: 240
  • Tip carte: Broşată
  • Limba: Română
  • Dimensiuni: 13 x 20 cm

Recenzii ale clientilor

Evaluat la 5 din 5 pe baza a 2 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
5 stele
2
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
Scrie o recenzie
Afiseaza 2 din 2 recenzii ale clientilor
  • Ion Bogdan Dumitru 22-07-2014
    5 din 5 stele
    Despre Sfantul Ignatie Briancianinov

    Sfântul Ignatie Breanceaninov (în rusă Игнатий Брянчанинов; născut Dmitri Alexandrovici Breanceaninov la 17 februarie S.V. 5 februarie 1807 – d. 30 aprilie S.V. 12 mai 1867) a fost un prelat al Bisericii Ortodoxe Ruse, episcop al Caucazului si Mării Negre în secolul al XIX-lea, scriitor prolific de lucrări de spiritualitate. Este considerat sfânt cuvios în ortodoxismul rus, iar prăznuirea sa se face pe 30 aprilie.

    A fost canonizat de către Sinodul local al Bisericii Ortodoxe Ruse întrunit în anul 1988. Sfintele sale moaște se află la Mănăstirea Tolga, lângă Iaroslavl.

    Alte carti cărti în limba română:



    Fărâmiturile Ospătului, ed. Episcopiei, Alba Iulia, 1996, 268 p. (traducere de: Andrei Andreicuț, arhiepiscop de Alba-Iulia)

    Cuvânt despre moarte, Ed. Sophia, 2006 - ISBN 9737623768

    Aripi duhovnicești pentru cei osteniți și împovărați (3 vol.), Ed. Sofia, 2001

    Predici la Triod și Penticostar, Ed. Sophia - ISBN 973-8207-62-2

    Experiențe ascetice (4 tomuri), Ed. Sophia
    Despre rugăciunea lui Iisus. Experiențe ascetice, vol. I, Colecția "Părinți ruși" - ISBN 9739969232

    Cuvinte către cei care vor să se mântuiască. Experiențe ascetice, vol. II, Colecția "Părinți ruși" - ISBN 9739969275

    Aripi duhovnicești pentru cei osteniți și împovărați. Experiențe ascetice, vol. III, Colecția "Părinți ruși" - ISBN 9738207088

    Călăuza rugătorului. Izbăvirea de durerile ostenelilor zadarnice. Experiențe ascetice, vol. IV, Colecția "Părinți ruși" - ISBN 9738207177

    Predici la Octoih, Ed. Sophia, 2005 - ISBN 973-7740483

    Despre înșelare, Ed. Anestis

    Ofranda monahilor contemporani, Editura Fundației Dosoftei

    Cuvânt despre om, Editura Bunavestire, 2001

    Despre vedenii, duhuri și minuni, Ed. Sophia, colecția "Părinți ruși" - ISBN 9738565405

Afiseaza 2 din 2 recenzii ale clientilor