Impartasindu-si cu generozitate experienta de invatator crestin care a asimilat profund intreaga literatura duhovniceasca si patristica pentru a putea da raspunsurile necesare fiecarui copil in parte, maica Magdalena ne ofera in volumul de fata un adevarat catehism in duhul Sfantului Siluan.

Intr-un moment cand literatura catehetica ortodoxa adresata copiilor sau educatorilor lor incepe sa abunde, elaborata de obicei de autori fara prea multa experienta spirituala, cartea de fata este speciala pentru ca autoarea ei este speciala.

Maica Magdalena vietuieste in binecunoscuta manastire ortodoxa "Sfantul Ioan Botezatorul” din Essex (Anglia) fiind ucenica arhimandritului Sofronie, legatarul testamentar al Sfantului staret Siluan Athonitul. De la parintele Sofronie maica Magdalena a primit ascultarea de a se ocupa si a discuta despre credinta ortodoxa cu copiii si tinerii care viziteaza manastirea. Cartea de fata, ca si cea deja publicata (Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi), este rodul acestei preocupari desfasurate ani de zile cu delicatete si responsabilitate exemplara atat pentru adevarul Bisericii lui Hristos, cat si pentru persoana fiecarui copil concret in parte. Adresandu-se unor copii din lumea occidentala, ea anticipeaza multe din intrebarile si problemele noi cu care se vor confrunta si parintii, copiii si tinerii nostri in anii care vor veni.

Maica da cateva exemple de intamplari adevarate cu iz pedagogic cu care s-a confruntat:

« Cand un copil vine la parinti si le spune ceva dragalas, parintii se intorc unul spre celalalt si schimba priviri induiosate, uitand sa interactioneze propriu-zis cu copilul. O fac bineinteles din dragoste si bucurie, insa aceasta ii poate indeparta in timp de copil fiindca omuletul nu se simte luat in seama, valorizat, tratat cu seriozitate ci doar ca sursa de "uimire si incantare". »

« O fetita iese din biserica tinand strans la piept o papusa Barbie. Maica Magdalena o vede si-i spune "Ce draguta e rochita papusii tale! Barbie s-a imbracat asa de frumos la biserica." Indata intervine mama fetitei cu repros in glas "Spuneti-i, Maica, ca nu trebuie sa iubeasca papusa asta atat, ci pe Hristos!". In afara greselii evidente de a vorbi astfel de fata cu copilul, Maica Magdalena explica sfasierea interioara pe care o asemenea reactie a mamei o produce in inima copilului. Fetita nu are capacitatea inca de a inlocui o dragoste "superficiala" pentru papusa cu cea desarvarsita pentru Dumnezeu, dar nu trebuie sa ii dam impresia ca Dumnezeu e in contradictie cu tot ceea ce ei ii place sau iubeste. Rugandu-se, Maica a primit de la Dumnezeu un raspuns frumos care a asternut pacea in sufletul fetitei "Inima fetei dumneavoastra e asa de mare incat incape in ea si dragostea pentru papusa si pentru Hristos". »

« O fetiţă (11 ani) : Iat-o pe Sfânta Perpetua care nici n-a simţit când a fost aruncată în coarnele taurului. Dumnezeu a făcut o minune şi ea a fost ca anesteziată.

Această fetiţă avea o credinţă nobilă în intervenţiile miraculoase ale lui Dumnezeu. Adeseori ea repovestea fragmente de Sinaxar subliniind evenimentele miraculoase şi spectaculoase. Dar acest lucru n-a avut efectul scontat, de a le spori prietenilor ei credinţa sau înţelegerea minunilor.

Maica Magdalena : Da, într-un fel aşa e. Mai degrabă însă am putea spune că-L simţea pe Dumnezeu mai mult decât orice altceva. Ca şi Sfântul Ştefan care în timp ce era omorât cu pietre era răpit de vederea cerului deschis. Vă amintiţi când am vorbit despre Liturghie şi F. a spus că atunci când te rogi cu putere uiţi de timp. E cam acelaşi lucru, însă mult mai puternic. »