Domnul nostru Iisus Hristos, în nemăsurata Sa iubire de oameni şi întru bunătatea Sa a dat putere Sfinţilor Apostoli, ca şi fiecărui sfânt în parte, să săvârşească aceleaşi minuni pe care le-a săvârşit El însuşi: să învie morţi, să tămăduiască pe cei bolnavi, să-i aducă pe păcătoşi la po căinţă şi să mijlocească pentru mântuirea noastră cea veşnică. Mântuitorul Hristos a dăruit felurite mângâieri şi mijlociri prin sfinţii Săi, tuturor ţărilor şi popoarelor, Bisericii din orice parte a lumii, fiecărei familii creştine şi, în particular, oricărui creştin. Cele pe care noi, păcătoşii, nu le putem cere de la Domnul, pentru că rugăciunea noastră este slabă, iar viaţa noastră e plină de păcate şi legată prea mult de bunurile cele pământeşti decât de veşnicele bunătăţi ale împărăţiei cerurilor, acelea pot să le ceară pentru noi Maica Domnului, îngerii şi sfinţii.
Mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului (Iac. 5, 16), scrie Sfântul Iacov în Epistola sa. De ce oare? Pentru că drepţii şi sfinţii au avut puternică şi mare credinţă, desăvârşite fapte ale dragostei către Dumnezeu şi către aproapele şi au dispreţuit deşertăciunile vieţii celei pământeşti.
Ca să arătăm cât de scumpi sunt în ochii Domnului sfinţii Săi şi cu câtă bunăvoinţă le ascultă El rugăciunile, să ne folosim de un singur exemplu.
Dumnezeu este asemenea unui împărat, iar sfinţii Săi sunt primii dintre curtenii de vază. Ei stau aproape de tronul Lui cel plin de măreţie şi se bucură de bunăvoinţa Sa. îmbrăcaţi în ha-ine aurite şi strălucitoare, ei Ii slujesc, desfătându-se în slava Sa cea nespusă. Noi însă, oamenii pământeşti, din pricina păcatelor noastre celor grele, ne-am prefăcut în robi necredincioşi, ne-am îndepărtat de împărăţia lui Dumnezeu şi ne-am îmbrăcat sufletele în zdrenţe murdare.
Deci am putea oare în acest chip, să venim noi înaintea Domnului şi să cerem de la El ceea ce voim? Şi precum sluga şi robul care au greşit înaintea stăpânului lor nu îndrăznesc să se arate înaintea acestuia ca să ceară ceva, ci caută mijlocitori şi avocaţi, apropiaţi ai stăpânului, tot astfel şi noi, oamenii păcătoşi şi necuraţi, ne rugăm sfinţilor ca să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru noi; iar aceştia, plini de bucurie, împlinesc cererea noastră.
Sfinţi ai lui Dumnezeu, binecuvântaţi să fiţi de Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul! (Ps. 113, 23).
Newsletter
×
Aboneaza-te la newsletter
Setari Cookie-uri
Despre Cookie-uri
Cookie-uri Necesare
Cookie-uri Statistici
Cookie-uri Publicitate
Cookie-uri Preferinte
CrestinOrtodox.ro foloseste fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta de navigare,
pentru a se integra cu retele de socializare si a afisa reclame relevante intereselor tale. Te informam ca ne-am actualizat politicile de
confidentialitate, pentru a implementa cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice
în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Protectia datelor tale este importanta pentru noi si iti oferim posibilitatea de
a personaliza modulele cookie pe care le doresti
.
De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si
de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.
Termeni si Conditii
Pentru a continua utilizarea serviciilor oferite de site-ul CrestinOrtodox.ro, avem nevoie de acordul dumneavoastra la modificarile aduse la Termeni si conditii (versiunea din ).
Domnul nostru Iisus Hristos, în nemăsurata Sa iubire de oameni şi întru bunătatea Sa a dat putere Sfinţilor Apostoli, ca şi fiecărui sfânt în parte, să săvârşească aceleaşi minuni pe care le-a săvârşit El însuşi: să învie morţi, să tămăduiască pe cei bolnavi, să-i aducă pe păcătoşi la po căinţă şi să mijlocească pentru mântuirea noastră cea veşnică. Mântuitorul Hristos a dăruit felurite mângâieri şi mijlociri prin sfinţii Săi, tuturor ţărilor şi popoarelor, Bisericii din orice parte a lumii, fiecărei familii creştine şi, în particular, oricărui creştin. Cele pe care noi, păcătoşii, nu le putem cere de la Domnul, pentru că rugăciunea noastră este slabă, iar viaţa noastră e plină de păcate şi legată prea mult de bunurile cele pământeşti decât de veşnicele bunătăţi ale împărăţiei cerurilor, acelea pot să le ceară pentru noi Maica Domnului, îngerii şi sfinţii.
Mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului (Iac. 5, 16), scrie Sfântul Iacov în Epistola sa. De ce oare? Pentru că drepţii şi sfinţii au avut puternică şi mare credinţă, desăvârşite fapte ale dragostei către Dumnezeu şi către aproapele şi au dispreţuit deşertăciunile vieţii celei pământeşti.
Ca să arătăm cât de scumpi sunt în ochii Domnului sfinţii Săi şi cu câtă bunăvoinţă le ascultă El rugăciunile, să ne folosim de un singur exemplu.
Dumnezeu este asemenea unui împărat, iar sfinţii Săi sunt primii dintre curtenii de vază. Ei stau aproape de tronul Lui cel plin de măreţie şi se bucură de bunăvoinţa Sa. îmbrăcaţi în ha-ine aurite şi strălucitoare, ei Ii slujesc, desfătându-se în slava Sa cea nespusă. Noi însă, oamenii pământeşti, din pricina păcatelor noastre celor grele, ne-am prefăcut în robi necredincioşi, ne-am îndepărtat de împărăţia lui Dumnezeu şi ne-am îmbrăcat sufletele în zdrenţe murdare.
Deci am putea oare în acest chip, să venim noi înaintea Domnului şi să cerem de la El ceea ce voim? Şi precum sluga şi robul care au greşit înaintea stăpânului lor nu îndrăznesc să se arate înaintea acestuia ca să ceară ceva, ci caută mijlocitori şi avocaţi, apropiaţi ai stăpânului, tot astfel şi noi, oamenii păcătoşi şi necuraţi, ne rugăm sfinţilor ca să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru noi; iar aceştia, plini de bucurie, împlinesc cererea noastră.
Sfinţi ai lui Dumnezeu, binecuvântaţi să fiţi de Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul! (Ps. 113, 23).