Cartea de față oferă Bisericii și omului contemporan o nouă și mai deplină viziune asupra Scripturii. Dincolo de o simplă carte cu revelații transcendente sau învățături morale, ea apare ca o expresie și un instrument esențial în realizarea planului lui Dumnezeu cu umanitatea început prin Israel și împlinit în Iisus cel răstignit și înviat. Spunând povestea creației și Împărăției Lui, autoritatea ei este autoritatea lui Dumnezeu care se exercită prin Scriptură în Biserică. Uitarea acestui fapt rezultă din radiografierea atentă a diverselor versiuni ale celor două tipuri de lectură — tradițional-religioasă și istoric-critică — de care a avut parte Biblia în primele șaisprezece secole ale istoriei Bisericii, precum și în cele trei secole de cultură postiluministă, cu răstălmăcirile ei de dreapta sau de stânga. Impasurile în care s-a ajuns pledează pentru depășirea polarizărilor și necesitatea unei lecturi proaspete, în același timp orientată spre Împărăția lui Dumnezeu și înrădăcinată în istorie. Făcând loc atât tradiției, cât și rațiunii, acordând atenție contextelor, citirea integrală propusă de episcopul N.T. Wright vrea să restituie o viziune complexă despre Biblie, în al cărei centru se află o amplă narațiune în cinci acte: creație — cădere — Israel — Iisus — Biserică (eliminarea locului esențial al lui Israel fiind responsabilă de distorsiunile survenite atât în tradiție, cât și în știința biblică modernă). Cinci sunt însă caracteristicile acestei atât de necesarei lecturi holistice, nedualiste, a Scripturii. Ele ne arată că trebuie să o citim în toate contextele ei, în mediu liturgic, studiind-o intens în privat, cu mințile împrospătate de rezultatele științei adevărate și sub călăuzirea liderilor acreditați ai Bisericii. Atunci vom avea în ea imaginea planului lui Dumnezeu pentru întregul cosmos, inaugurat dramatic de Iisus și aplicat acum prin viața Bisericii călăuzită de Duhul Sfânt tocmai în calitatea ei de comunitate care citește Scriptura.
*
N.T. Wright, născut în 1948, face studii clasice și de teologie la Oxford, devenind în 1975 preot anglican și profesor de Noul Testament la Montreal (1978–1986) și Oxford (1986–1993). În 1993 părăsește universitatea dedicându-se slujirilor bisericești ca protopop la Lichfield, canonic la Westminster Abbey și între 2003 și 2010 episcop de Durham, cel de-al patrulea scaun din Biserica Angliei. În 2010 se retrage din pastorație, redevenind profesor de Noul Testament și creștinismul timpuriu la Universitatea St. Andrews din Scoția, dedicându-se în principal finalizării operei teologice demarate în 1989: o vastă investigație în șase volume monumentale despre Originile creștinismului și problema lui Dumnezeu, din care între 1992 și 2014 au apărut patru volume.
În ultimele patru decenii, preotul, profesorul și episcopul N.T. Wright a realizat o operă științifică, dar și pastorală, de o uimitoare vastitate care promovează gândirea înnoitoare și profetică, dar și mărturia creștină neobosită și exemplară a unuia dintre cei mai importanți teologi și oameni ai Bisericii timpului nostru.
*
Cuprins
Prefață la ediția a II-a
Prolog
Scriptura în Biserică (Primii 1500 de ani / De la Reformă și până astăzi / Cucernicie și ucenicie)
Scriptura în cultura contemporană (Scriptură și cultură / Scriptură și politică / Scriptură și filozofie / Scriptură și teologie / Scriptură și etică)
Un cuvânt proaspăt de la Dumnezeu
Nivelul scăzut al dezbaterii curente
Literatura recentă
1. Autoritatea cui?
„Autoritatea Scripturii” — prescurtare pentru „autoritatea lui Dumnezeu exercitată prin Scriptură”
Autoritate și povestire
„Autoritatea Scripturii” ca limbaj de protest
Autoritatea în „Împărăția” lui Dumnezeu
Transcenderea „revelației”
Mai mult decât un manual de cucernicie
2. Israel și poporul Împărăției lui Dumnezeu
Afirmând victoria lui Dumnezeu asupra răului
Inspirația și „cuvântul lui IHVH/Domnului”
Israel — poporul care aude Scriptura
Scriptura în iudaismul celui de-al doilea Templu
3. Scriptura și Iisus
Iisus realizează scopul spre care trimiteau Scripturile
Iisus insistă pe autoritatea Scripturii
4. „Cuvântul lui Dumnezeu” în Biserica apostolică
Predica apostolică a „Cuvântului” — povestea lui Iisus ca împlinire a povestirii Scripturii (Vechiului Testament)
Puterea schimbătoare de vieți a „cuvântului” — chemând și modelând noua Biserică
„Cuvântul” ca vehicul al autorității Duhului — energizând, modelând și conducând Biserica
Canonul Noului Testament — divers și bogat sau contradictoriu?
Lectura Vechiului Testament de către primii creștini — poporul Noului Legământ al lui
Dumnezeu și locul său în povestea în curs de desfășurare
Folosirea Scripturii în Biserica veche — continuitate și discontinuitate
Noul Testament în dialog cu toate culturile omenești
5. Primii o mie șase sute de ani
Contestările timpurii ale Scripturii întâmpinate printr-un apel la Scriptura însăși, la Tradiția veche și la o bună exegeză
Reafirmarea narațiunii scripturistice în fața creștinismelor alternative „nou”-descoperite
O centrare redusă pe caracterul narativ și pe dimensiunea-Israel a Scripturii
Exegeza „alegorică” — semn (deficitar) al angajamentului Bisericii de a rămâne fidelă Scripturii
Cele „patru sensuri” medievale — altă încercare (deficitară) de a sugera conturul complex al Scripturii
Dezvoltarea „Tradiției”
Sola Scriptura și Reforma
„Sensul literal” în Reformă
Reformatorii și „Tradiția”
Scriptura și Tradiția în Contrareformă
Reformatorii și Povestea lui Dumnezeu
Locul „rațiunii”
6. Contestarea iluminismului
Încercarea iluminismului de a submina creștinismul ortodox prin raționalism — o nouă răsucire a „rațiunii”
Citirea Bibliei în lumea iluminismului
Versiunea alternativă a iluminismului despre punctul culminant al istoriei
Noua viziune despre rău a iluminismului
Dezbaterile confuze ale științei biblice moderne
„Literală” și „neliterală”
Exegeza istorică — încă fundamentală, dar nu o garanție pentru „rezultatele asigurate” ale modernismului
Contestarea modernității de către postmodernism — corectiv necesar și deconstrucție nihilistă
Neputința postmodernismului
Dar „experiența”?
„Experiență” și context
7. Lecturi eronate ale Scripturii
Lecturi eronate de „dreapta”
Lecturi eronate de „stânga”
Polarizarea dezbaterilor și nevoia unei exegeze proaspete: orientate pe Împărăție și înrădăcinate în istorie
8. Cum ajungem înapoi pe pistă
Dumnezeu, Scriptura și misiunea Bisericii
Locul Tradiției — viața în dialog cu lecturile anterioare
Locul rațiunii — atenția la context, la sens și la o cunoaștere mai amplă de toate felurile
Dezvoltând o viziune multistratificată — modelul celor cinci acte
Strategii pentru onorarea autorității Scripturii (O lectură a Scripturii total contextuală / O lectură a Scripturii întemeiată liturgic / O lectură a Scripturii studiată în privat / O lectură a Scripturii împrospătată de o știință cuviincioasă / O lectură a Scripturii învățată de lideri acreditați ai Bisericii)
9. Studiu de caz — sabatul
Sabatul în Vechiul Testament
Sabatul în Noul Testament
Sabatul, timpul și speranța creștină
Sabatul astăzi?
10. Alt studiu de caz — monogamia
Anexă. Resurse recente despre Scriptură și studierea ei

Tradus de diac. Ioan I. Ică jr