Iulia Zavatie 22-05-2015

Noi astazi slavim pe Sfintii Parinti de la Primul Sinod Ecumenic, cei trei sute optsprezece care ne-au si aratat si au marturisit adevarul Evangheliei lui Hristos si adevarul Bunei Sale Vestiri: Ca aceasta lume a incetat sa mai fie ostrovul mortii si a devenit ostrovul nemuririi. Si fiecare este chemat sa ajunga sa traiasca aceasta, sa-si gaseasca sensul in aceasta lume ca fiinta omeneasca, sensul adevarat, singurul sens.

Iata: trei sute optsprezece Parinti – ce au marturisit ei, ai cui martori sunt ei? Sunt Martorii Dumnezeu-Omului Hristos Celui Inviat, sunt martorii Lui, ca Dumnezeu Cel Adevarat. Prin ce L-au marturisit ei? L-au marturisit prin viata lor sfanta, prin biruinta lor asupra pacatelor, asupra, mortii, biruinta asupra iadului si asupra tuturor diavolilor. Astfel, ei sunt de fapt singurii adevaratii Conducatori de osti ai oastei crestine a lui Hristos in aceasta lume. Conducatori de osti care se lupta pentru noi si impreuna cu noi si in jurul nostru, impotriva oricarui pacat, impotriva oricarei morti, impotriva oricarui diavol, si asigura Viata vesnica. De aceea Biserica ii slaveste si ii proslaveste pe Sfinti in fiecare zi, fiindca ei sunt marturisitori Dumnezeu-Omului Hristos Celui Inviat, a Celui pururi Atotputernic. Nu numai ei, Sfintii Parinti, ci si fiecare Sfant si fiecare Mucenic si fiecare Marturisitor, toti sunt marturisitorii singurului adevar, adevarului esential in aceasta lume, iar acesta este Invierea lui Hristos! Si prin aceasta marturisitorii vietuirii noastre.
[…]

Si ce ne cere El? Credinta in Domnul Hristos, credinta si straduinta in implinirea poruncile Sale, vietuirea dupa Sfintele Sale virtuti. Si Domnul daruieste putere tuturor care arata o asemenea credinta in El.

Iata, si Sfanta Glicheria, si toti Sfintii Mucenici, si Sfintii Parinti marturisesc – ce? Marturisesc ca Domnul Hristos este intr-adevar Dumnezeu Atotbiruitorul, Adevaratul Dumnezeu, ca toate celelalte sunt minciuni, daca nu slujesc Lui. Tot asa si omul, si fiecare fiinta omeneasca. Noi ne osandim pe noi insine la moarte, savarsim sinucidere daca nu credem in Domnul Hristos, daca nu tinem poruncile Sale, daca nu traim dupa Sfanta Sa Evanghelie, in aceasta lume exista nenumarati sinucigasi duhovnicesti care se ucid pe sine – prin ce? Prin aceea ca resping credinta in Domnul Hristos. Nu cred in El, in Singurul Dumnezeu Cel adevarat, Care intr-adevar asigura biruinta asupra mortii si daruieste fericirea fiintei omenesti. Cum? Omul care este in afara lui Hristos si fara Hristos nu stie.

Si noi, crestini ortodocsi fiind, avand intregul Adevar al lui Hristos impreuna cu noi in Biserica noastra, primim forta si taria sa ne luptam impotriva fiecarui pacat si sa ne curatim pe noi insine de orice pacat. Nu am cuvinte: sunt neputincios, nu ma pot lupta impotriva acestui pacat, sau impotriva acelui pacat. Cugeta, Apostolul Pavel a fost om ca si tine, si ce a daruit de la el insusi? Sfantul Mare Mucenic Gheorghe a fost om ca si tine, si ce a daruit el de la sine insusi? Si nenumarati Drepti in Biserica lui Hristos, acestia sunt oameni ca si tine, ca si mine, numai, prin ce se deosebesc de noi? – Prin ravna si prin credinta. Sileste-te la orice bine, caci nu poti fi crestin in aceasta lume daca nu te silesti la bine. Caci pacatele trag si intr-o parte si in alta, sus si jos, ispitele sunt nenumarate. Si tu esti dator sa te silesti la orice bine.

Iata, te-a jignit acesta si acela, ce trebuie sa faci? Sa te silesti sa-l ierti, sa te rogi lui Dumnezeu pentru el, si atunci esti pe calea cea buna. Te injura, te scuipa, te ocaraste – roaga-te lui Dumnezeu pentru ei ca Domnul sa-i izbaveasca de aceste vicii, caci ei de fapt se omoara pe sine, iar nu pe tine. Astfel, nimeni nu are scuze pentru neimplinirea poruncilor lui Hristos, caci ne-a daruit Domnul toate mijloacele ca intr-adevar sa biruim orice pacat: ca mandria sa o biruim cu smerenia, ca rautatea sa o biruim cu dragostea, ca orgoliul, necuviinta sa o biruim cu smerenia, ca fiecare pacat sa il biruim cu virtutea. Si noi traind in aceasta lume, traind in Biserica lui Hristos, intotdeauna suntem ajutati de Sfintii lui Dumnezeu pe aceasta cale curajoasa si dreapta – pe calea luptei cu pacatul si a biruintei asupra pacatului, pe calea luptei cu moartea si a biruintei asupra mortii.

Fie ca Sfintii Parinti praznuiti astazi si Sfanta Mucenita Glicheria, pe care o praznuim si o slavim, sa ne fie de ajutor noua tuturor ca si noi sa implinim poruncile lui Hristos, ca si noi sa ne intarim credinta noastra in Domnul Hristos Cel Inviat. Ca sa nu ne temem nici de pacat, nici de moarte, crezand in Domnul Cel fara de moarte si fara de pacat.
Fie ca rugaciunile Sfintilor Parinti de la Primul Sinod Ecumenic si ale Sfintei Mucenite Glicheria sa ne ajute pe fiecare dintre noi, iar noi in aceasta lume sa aparem ca biruitori asupra oricarui pacat, asupra oricarei morti, asupra oricarui diavol. Si astfel, cu rugaciunile lor, sa dobandim Viata vesnica.
Cuviosul Iustin de Celie