O viata de taranca
Duminica diminiata, tata a inhamat calul la caruta si ne pornim la Berezeni, la primarie. Cand sa intru, mi-a spus: “Ai grija ce vorbesti, tata! Vezi sa nu scapi vreun cuvant care sa nu le convie, ca mi-a soptit cineva ca ne-au chemat aici pentru arestare
Descriere
O viata de taranca
Duminica diminiata, tata a inhamat calul la caruta si ne pornim la Berezeni, la primarie. Cand sa intru, mi-a spus: “Ai grija ce vorbesti, tata! Vezi sa nu scapi vreun cuvant care sa nu le convie, ca mi-a soptit cineva ca ne-au chemat aici pentru arestare. Lasa, ca n-om muri de foame daca nu ne-or da ce ne-au luat! Eu nu ma gandesc decat sa scapi tu...”.
Cand sa inciapa, nu ne chiama pe amandoi, ma chiama numai pe mine. De cum am intrat, am vazut doi politisti care statiau in picioare. Mi-a zis unul: “Stai acolo, langa usa!”.
Tata socru era afara si ei pe scaune, in jurul unei mese. Eu nu am vorbit nimic, decat ca am raspuns cu lacrami in ochi la ce ma intrebau. Mai mergiau la dulap, mai scoteau cate o carte, parca cautau motive si nu gasiau.
Am stat ore intregi acolo.Paganul cela imi mai punea cate o intrebare, ca poate voi gresi cu ceva. Pe urma, nemaiputand a se stapani, s-a sculat de la masa tulbure ca o fiara, dand roata mesei si strigand: “Tovarasi! Daca chiaburul Simion Axinte nu are un bob de grau si fiica lui are atatia mii de kilograme de ceriale, nu va muri nici el de foame! Si daca chiaburul Ioan Huzum, dar nora lui, Marghioala Huzum, are mii de kilograme, nici asa nu vor muri chiaburii de foame! Trebuie sa facem tot ce putem sa starpim chiaburii, cu fii cu tot! numai asa, tovarasi, ne facem datoria fata de partid!”
Si cate o mai fi zis el acolo, ca nu le mai tin minte toate...
Atunci toti au batut din palme, iar eu am inceput sa plang fara sa mai scot vreo vorba.
Specificaţii
- Editor: Manuscris
- ISBN:
- Dimensiuni: 0 x 0 cm