Lacrima si har. Preotul martir Constatin Sarbu (editia 2022)

Fii primul care adauga o recenzie!

32,00Lei

In stoc

Descriere

Lacrima si har. Preotul martir Constatin Sarbu (editia 2022)

Părintele Constantin Sârbu a fost orfan, crescut de o bunică simplă, neştiutoare de carte, care lucra cu ziua pentru a-l ţine pe el la şcoală, dar plină de credinţă în Dumnezeu. Ea îi zicea: „Tu să te faci preot, ca să mă pomeneşti şi pe mine!”. El, copil sărman, cuminte, modest, obişnuit să nu dorească nimic, să renunţe la orice! Învăţat de mic să se roage lui Dumnezeu, să creadă în El şi să viseze la ziua în care va fi slujitorul Lui la sfântul altar – vis şi rugă ce i s-au împlinit.

Toate zilele Părintelui au fost numai strădanie de a-i învăţa pe oameni, de la lucrurile înalte până la cele mici. Cine are o busolă şi se orientează bine după ea, ştie totdeauna cu siguranţă încotro se duce. Cine are cuvântul lui Dumnezeu şi se conduce mereu, ascultător, după el, ştie totdeauna unde va ajunge. Acela ştie că se duce spre Dumnezeu, că se duce după Dumnezeu şi că va ajunge la Dumnezeu, pentru că un astfel de suflet umblă în lumină. Lucrează cât este ziuă şi este fiu al zilei (I Ioan 1:7)

A făcut ani numeroși, lungi și grei de detenție, de care nu s-a plâns niciodată și nu a acuzat niciodată pe nimeni, fixându-i-se apoi domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

După 1965, a refăcut în București biserica Sapienței. Pentru credincioșii ce veneau acolo, fiecare duminică era o preaminunată şcoală de creştere duhovnicească. Primeau putere şi har – după cum spunea Părintele – și simţeau o pace lăuntrică şi o bucurie care le lumina viaţa şi le dădea tăria de a înfrunta greutăţile ei.

Securitatea i-a cerut Părintelui, cu „mărinimie”, să-şi aleagă singur sfârşitul. O operaţie făcută de un medic bine „instruit” i-a adus mutarea din moarte la viaţă în ziua de 23 octombrie 1975. Părintele Ilarion Argatu, chemat pentru ultima sa împărtăşanie, a văzut în jurul capului Părintelui o aureolă aurie și a exclamat: Cununa de martir!
În ultima sa noapte de viaţă, ne-a lăsat câteva cuvinte-testament: Eu voi fi permanent cu voi. Chemaţi-mă! Nu uitaţi că rugăciunea este totul şi că rugăciunea în biserică este şi mai importantă.