Imperativul trezviei in teologhisirea parintelui Miron Mihailescu. Volumul II

de Răzvan Andrei Ionescu Pr., Laura Vasiu

Fii primul care adauga o recenzie!

Nu se afla in stoc

Descriere

Imperativul trezviei in teologhisirea parintelui Miron Mihailescu. Volumul II

"Omul este menit a deveni întru totul dumnezeiesc în tot ce are de făcut". Pentru că noi, creștinii, "ne-am lăsat sădiți în Dumnezeu cu rădăcinile aspirației noastre de viață. Noi ne închinăm ascultătorului de Dumnezeu care e Hristos". Și, astfel, "inima noastră" se face "atelier al Sfintei Treimi" întru experierea și dobândirea, de aici și de acum, a vieții veșnice. "Fericiți" sunt deci "cei care nu mai întârzie, ci grabnic își iau în primire rostul lor. Exigența este de la Cel ce ne-a dat această sensibilitate minunată", adică de la Însuși Dumnezeu. Dar cum să reușim? "Liturghia este începutul unei vieți noi. duhul e viul din noi. În a fi atent la Dumnezeu constă odihna cea adevărată. Să descoperim lanșul de atenții ce se coboară din Cer până în inima omului. Și să le răspundem...

Cine este omul care ne-a putut adresa astfel de cuvinte? Cui aparține această simțire și grăire? Cine ne mărturisește o astfel de sensibilitate și de ancorare în Viul Care iubește să se reverse în viețile noastre? Volumul de față ni-l dezvăluie. Ucenic și secretar al părintelui profesor Dumitru Stăniloae, prieten cu părintele Arsenie Boca, părintele Miron Mihăilescu a trudit teologic o viață întreagă spre a își trezi semenii la viața cea adevărată, cu conștiința că "mulțimile depind de noi, de cât de martori cu adevărat suntem", dar și, deopotrivă, cu înțelegerea că "cuvintele Mântuitorului nu se pretează la fel de fel de tâlcuiri, ci e cazul să iei foc de la ele". El însuși a trăit asta și a mărturisit prin liturghisire și cuvânt. Iar darul său a ajuns acum, peste timp, la ușa inimilor noastre. Îi deschidem?

Pr. Răzvan Andrei Ionescu