Colecţia Patristica, seria Studii, nr. 13

Prefață

Nădejdea este întotdeauna un punct sigur de plecare. Sper că această carte îi va ajuta, pe cât de mult posibil, pe studenții teologi care cercetează pentru prima dată lumea Creștinismului primar, o experiență care adesea s-a dovedit a fi de-a dreptul derutantă. O, dar ce nădejde... Lumea de atunci era probabil chiar și mai derutantă decât a noastră, care este suficient de complexă; prin urmare, chiar și după două milenii de retrospectivă, adesea ne este încă greu să înțelegem tulburările, pasiunile și inspirațiile care au dat formă și semnificație acțiunilor primilor creștini. Oricum, această carte se dorește a fi o încercare de a ajuta acest proces de triere, examinare, rezumare; ea dorește să ofere suficiente detalii fără a pierde claritatea privirii de ansamblu. Cartea, de la un capăt la celălalt, pune accentul pe aspectele intelectuale și a fost intenția mea să încerc să ofer descrieri concise dar la obiect ale principalelor probleme teologice care au modelat Biserica primară, ca și ale acelor oameni care au fost principalii ei gânditori din primele opt veacuri. Registrul cărții este dominat de cele două mari tradiții intelectuale, cea a grecilor și cea a latinilor, însă, de asemenea, încearcă să țină seama și de alte voci, precum străvechile Biserici ale Siriei, Etiopiei și Armeniei, fără a mai aminti de curentele sociale care au fost macrocontextele în care primii creștini – bărbați și femei – și-au așternut destinul religios, organizațiile instituționale și identitățile lor civile și intelectuale. Cartea a fost structurată sub forma unui dicționar cu itemi de la A la Z, fiind parte a unei vaste colecții de cărți noi, de referință, care au ca subiect dezvoltarea Creștinismului din Antichitate până în perioada modernă, colecție care apare la editura Westminster John Knox Press. Aceste cărți felurite vor deveni în curând un important și cuprinzător izvor de informație pentru studenții preocupați de teologie și istorie bisericească, așa că sunt mai mult decât încântat de faptul că Westminster John Knox m-a invitat să prezint perioada Bisericii primare în cadrul acestei colecții. Volumul de față se referă la acea perioadă formatoare numită „patristică” iar acest termen șpatristicsț îi desemnează pe episcopii primari care au trăit între secolul al II-lea și secolul al VIII-lea. Episcopii nu au fost singurii modelatori ai Bisericii, iar registrul de itemi oferit aici cuprinde bărbați și femei, clerici și laici din perioada cea mai timpurie. Cu toate acestea, mi s-a părut corect să păstrez denumirea de „patristic” de vreme ce exprimă modul în care această teologie epicopală a perioadei post-apostolice și-a asumat o poziție de autoritate care a fost, într-un sens real, o extensie a perioadei biblice de revelație, cel puțin pentru Biserica Ortodoxă și cea Catolică. Pentru ambele tradiții, teologia patristică reprezintă o bună parte din tradiția creștină formatoare; și indiferent dacă cineva are sau nu astăzi vreun interes în asemenea probleme de autoritate teologică în sânul Bisericilor, nu se poate nega faptul că „Părinții Bisericii” au elaborat – în majoritatea cazurilor – o arhitectură pentru o abundență de atitudini și structuri creștine care (din fericire sau nu) au supraviețuit adeseori până în zilele noastre. Conținutul cărții s-a format prin confluența a patru izvoare: personalități și scriitori importanți, controverse internaționale, termeni tehnici cheie și mișcări și teme culturale. A părut metoda cea mai simplă și, prin urmare, cea mai bună să le combin pe toate acestea mai degrabă în ordine alfabetică, decât să le enumăr însecțiuni separate. Rezultatul este un manual cu itemi așezați în ordine, de la A la Z. Punctul forte al acestei forme este faptul că oferă cea mai facilă cale de a căuta ceva. Punctul slab îl reprezintă paradoxul că cititorul trebuie să știe ce vrea să învețe înainte de a învăța despre acel ceva. Așadar, pentru ca itemii individuali din dicționar să nu pară izolați unul de celălalt s-a folosit un sistem un sistem de referințe interconectate (cuvinte scrise în bold și italice) pentru ca dintr-o temă cheie să poată fi identificate conexiunile cu alte idei înrudite și cu persoanele care au contribuit cel mai considerabil la acea temă. Acest dicționar, spre deosebire de multe alte dicționare, se deosebește prin faptul că a fost scris de o singură persoană cu o concepție (probabil) coerentă despre istorie și teologie, formată de-a lungul multor ani, în timp ce altele sunt scrise (în marea lor majoritate) de o varietate de experți în propriile domenii de specialitate. Trei lucrări de referință disponibile publicului larg, având acea formă de carte scrisă de mai mulți autori, sunt fiecare în parte convingătoare, însă în aspecte diferite. Cea mai bună și cea mai cuprinzătoare dintre toate este admirabila Encyclopedia of the Early Church, al cărei editor este Angelo Di Berardino. Aceasta reprezintă în principal rezultatul muncii specialiștilor italieni. În 1992 a apărut o traducere bună în limba engleză realizată de Adrian Walford și publicată la James Clarke & Co., Cambridge, Marea Britanie. Acest set de două volume mari, copertate, este locul în care cititorii cărții de față pot merge pentru a obține mai multe informații, mai multă bibliografie și mai multe detalii decât sunt oferite aici. Secțiunile de la sfârșitul celui de-al doilea volum al lui Di Berardino reprezintă un izvor foarte important pentru iconografia și arheologia Bisericii primare și oferă cronografii și hărți deosebit de valoroase pentru cercetător. Spre deosebire de aceasta, lucrarea mea se vrea a fi un volum mai concis și mai introductiv, fiind de asemenea indiscutabil mult mai portabil și considerabil mai puțin scump. Recomand cu căldură Encyclopedia lui Di Berardino ca pas următor pentru cel care dorește să obțină mai multe informații bibliografice. The Oxford Dictionary of the Christian Church (a treia ediție; editat de E. A. Livingstone; Oxford, Marea Britanie, 1977) este, de asemenea, o sursă bună de mai multe bibliografii și biografii, acoperind o gamă mai largă de scriitori bisericești (în general mai puțin importanți) care aici au fost prezentați rezumativ. Această carte, cuprinzând un singur volum, acoperă întreaga istorie a Creștinismului, nu doar perioada Bisericii primare, însă faptul că are 1.786 de pagini tipărite cu litere mici o face să nu fie chiar ușor de transportat deși este probabil mai accesibilă pentru o bibliotecă studențească decât Encyclopedia lui Di Berardino. Encyclopedia of Early Christianity, avându-i ca editori pe Everett Ferguson, Michael McHugh și Frederick Norris, este un bun exemplu de cercetare patristică americană modernă. A fost publicată pentru prima dată în 1990 la New York și Londra și de atunci a fost revizuită și îmbunătățită. Articolele de aici dovedesc o încercare conștientă de a trece de la simple texte la contexte mai ample de istorie a culturii, arheologie și iconografie. Datorită acestei caracteristici și a sistemul de note generos în informații ce țin de patristică (majoritatea articolelor oferă o listă întreagă în care fiecare chestiune este abordată într-o varietate de izvoare patristice) Encyclopedia of Early Christianity se dovedește a fi, de asemenea, o lucrare deosebit de valoroasă. De-a lungul anilor am aflat multe din toate aceste trei dicționare. Am mai folosit și alte trei lucrări de referință în germană și franceză, chiar mai monumentale, dar majoritatea studenților de nivel de facultate și master le-ar putea socoti prohibitive. Sarcina mea în acest dicționar nou a fost să repovestesc numeroase aspecte din istoria Bisericii având însă în vedere chestiunile care mi s-au părut mie mai importante; să reduc personalitățile și controversele la câteva propoziții clare fără totuși a sacrifica importanța (și scopul) fundamental al unui astfel de dicționar – care este fie cel de a-i mulțumi pe cititori după ce au obținut informații care li s-au părut suficiente, fie de a-i iniția în pasul următor adică unde ar putea să meargă pentru a culege mai multe informații.

Din acest motiv fiecare item din cartea de față are atașat la sfârșit o scurtă bibliografie pentru studiu. Aceste titluri au fost alese din lucrările disponibile în limba engleză, cu excepția câtorva cazuri în care textele importante erau în alte limbi europene. Bibliografiile nu încearcă atât de mult să prezinte ultimele lucrări apărute referitoare la un anumit domeniu de cercetare științific, pe cât să sugereze care ar putea fi cele mai bune și mai cuprinzătoare studii apărute în ultimii ani care ar putea să ofere un tablou mai deplin pentru cel care dorește să facă o cercetare mai profundă pentru o disertație semestrială sau ceva asemănător. Ar trebui să-l poată călăuzi destul de ușor pe cititorul dornic de cunoaștere printr-o gamă largă de materiale științifice. Cercetarea patristică din ultimul secol a înflorit atât de mult încât există un adevărat ocean de literatură care atinge țărmul aproape fiecărui item din această carte. Studenții care au acces la o bibliotecă bună ar trebui să îl întrebe pe bibliotecar despre The American Theological Library Association (ATLA) și despre baza sa de date bibliografice, în care se pot opera căutări în articolele teologice scrise în ultimul deceniu, pe baza itemilor de căutare tematici dar și nominali.

Acest dicționar ar putea avea soarta de a rămâne pus pe un raft până ce va fi necesar în lămurirea unei probleme. Foarte bine! Dar nu uitați să-l mai ștergeți de praf din când în când! Sper că își va dovedi utilitatea atunci când va fi nevoie de el. Dar dacă cititorul va dori ceva mai mult, poate chiar să-l stoarcă precum o lămâie, să extragă tot sucul, ar putea avea atunci o funcție dublă fiind și o introducere personală în teologia patristică. În acest caz aș sugera ca cititorul să se apropie de carte într-un mod mai puțin dependent de tirania arbitrară a ruletei alfabetice și să întrebuințeze următoarea strategie. Să deosebească în primul rând persoanele din teme sau cuvinte cheie. Lista de nume este vastă însă teologii pot fi separați colectiv îndeajuns de ușor și pot fi apoi urmăriți în funcție de cine au fost gânditorii principali ai diferitelor veacuri. Urmând marii scriitori și polemiști de-a lungul secolelor-epocilor (vorbind aproximativ), vom avea un tablou viu despre ce chestiuni îi preocupau pe intelectualii de frunte ai Bisericii de-a lungul perioadelor importante din istoria sa. Pentru a ajuta la aceasta, la sfârșitul acestei introduceri am alcătuit un ghid ușor utilizabil, unde sunt enumerați scriitorii principali în ordine cronologică, secol după secol. O simplă privire superficială ne arată cum „ritmul” teologiei patristice devine tot mai grabnic până la un punct critic în secolele IV și V. În al doilea rând, articolele tematice ar putea fi chiar ele subgrupate din punct de vedere teologic și cultural. Înaintând printr-o serie de articole înrudite, ce se doresc a fi eseuri parțiale despre o temă mai amplă (așa cum pe bună dreptate și sunt), o examinare atentă a principalelor etape ale dezvoltării teologiei Creștinismului primar ar putea fi în curând întreprinsă. La sfârșitul acestei introduceri am oferit, de asemenea, un ghid tematic al cărții. Nădăjduiesc însă ca oricând veți folosi acest dicționar, lista de personalități și polemici cuprinsă aici, o veritabilă galerie de sfinți și păcătoși (situație destul de asemănătoare cu Biserica zilelor noastre), să se dovedească nu doar instructivă, ci chiar un izvor de bună dispoziție. Cu siguranță, așa a fost pentru mine atunci când l-am scris.

Pr. John Anthony McGuckin
Praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul
New York, iunie 2003

Traducere de Dragoş Dâscă și Alin Bogdan Mihăilescu. Ediție îngrijită de Dragoș Mîrșanu