Biserica si dreptul. Studii de drept canonic ortodox. Relatiile externe ale Bisericii. Ecumenismul
Am adunat în volumul de față studiile Părintelui Prof. Liviu Stan cu privire la relaţiile externe ale Bisericii, concretizate mai ales în ceea ce numim ecumenism. La început am pus studiile care tratează, în general, problema unirii Bisericilor şi a...
Descriere
Biserica si dreptul. Studii de drept canonic ortodox. Relatiile externe ale Bisericii. Ecumenismul
Am adunat în volumul de față studiile Părintelui Prof. Liviu Stan cu privire la relaţiile externe ale Bisericii, concretizate mai ales în ceea ce numim ecumenism. La început am pus studiile care tratează, în general, problema unirii Bisericilor şi a mişcării ecumenice, în ordine cronologică. De menţionat faptul că această temă s-a aprofundat în studiile teologilor români după anul 1962, când Biserica Ortodoxă Română a intrat oficial în mişcarea ecumenică. Chiar dacă acest eveniment venea după „exemplul” Moscovei, totuşi el a însemnat un moment de cotitură în teologia românească, în relaţiile externe ale Bisericii noastre, care a dat şansa ieşirii directe şi indirecte din ghetoul comunist.
Din studiile de faţă reiese foarte bine că Pr. Prof. Liviu Stan a fost teologul care a prezentat cel mai logic şi coerent poziţia Bisericii noastre faţă de ecumenism, de aceea unele studii au fost traduse în alte limbi, s-au publicat în străinătate, ca astfel şi celelalte Biserici şi confesiuni să cunoască această poziţie. Rămâne celebră afirmaţia metaforică şi deosebit de sugestivă a marelui canonist privind ecumenismul: „Trăirea ecumenică este trăirea în arca lui Noe”!
Cercetând şi alte studii publicate atunci de teologii români se poate constata indubitabil faptul că, cei doi fondatori ai adevăratului ecumenism în Biserica noastră au fost Pr. Prof. Liviu Stan şi Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, un canonist şi un dogmatist, ambii participanţi la diferite întruniri cu caracter ecumenic, care au avut loc în afara ţării. Am înserat, în acest sens, şi un articol care relatează despre activitatea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul întâlnirilor intercreştine, la care renumitul canonist român a participat, cu contribuţii esenţiale.
Am adăugat apoi studiile cu privire la raportul sau dialogul cu celelalte Biserici în parte, cu catolicii, cu vetero-catolicii, cu anglicanii. De observat că nu puţine sunt ideile polemice sau critice faţă de celelalte confesiuni, dar acestea trebuie înţelese contextual, potrivit vremii şi sensibilităţilor de atunci, scrise cu scopul de a evidenţia valoarea Ortodoxiei, iar menirea noastră astăzi este să descoperim, fără patimă, veridicitatea, actualitatea şi necesitatea lor.
Volumul se încheie cu un studiu privind marele sinod panortodox, care descrie întrunirile panortodoxe care au avut loc până atunci, temele puse în dezbatere, felul în care trebuie să se ia hotărârile canonice şi dogmatice, ce înseamnă receptarea sinoadelor de către pliroma Bisericii, respectiv „consensus ecclesiae dispersae” ş.a. Acest studiu, deşi a fost scris în anul 1952, înaintea consfătuirilor panortodoxe în vederea pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod al Ortodoxiei, totuşi l-am adăugat aici, întrucât analizele şi notele Părintelui Prof. Liviu Stan sunt de mare actualitate, în dezbaterile aprinse aflate în plină desfăşurare, privind necesara receptare a sinodului interortodox din Creta. Cred că Părintele Prof. Liviu Stan, prin scrierile lui valoroase, ne poate ajuta să găsim răspunsul la întrebarea: întrunirea din Creta a fost sau nu mult-aşteptatul „Sfânt şi Mare Sinod Panortodox”?
Pr. Conf. Univ. Dr. Irimie Marga
Specificaţii
- Editor: Andreiana - Arhiepiscopia Sibiului
- ISBN: 9786068602875
- An aparitie: 10 Decembrie 2016
- Numar pagini: 430
- Tip carte: Broşată
- Limba: Română
- Dimensiuni: 13 x 20 cm