Viata Sfantului Boris Mihail de la Pliska cel intocmai cu Apostolii - Carti.Crestinortodox.ro

Viata Sfantului Boris Mihail de la Pliska cel intocmai cu Apostolii

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
10,00Lei
Nu se afla in stoc

Cu Viaţa Sfântului Boris Mihail de la Pliska nădăj­duim nu doar să umplem un gol în lite­ra­tura noastră duhovnicească, ci şi ca cititorul să capete folos pe calea mântuirii prin pilda vie­­ţii unui ţar plin de înţelepciune,care, de­ve­­­nind simplu monah

Descriere

Viata Sfantului Boris Mihail de la Pliska cel intocmai cu Apostolii

Viaţa Sfântului Boris Mihail de la Pliska, cel întocmai cu apostolii, carte tradusă acum ­pentru întâia oară în româneşte, are la bază nu doar hagiografii, ci şi o documentare istorică riguroasă, fiind o frescă vie a unor realităţi de la sfârşitul primului mileniu creştin, realităţi ce vor influenţa decisiv spaţiul sud‑dunărean din proximitate. Autorul cărţii, ar­himandritul Sera­fim Alexiev, aşază în faţa ochi­lor ci­ti­to­­­rilor o lume pătrunsă de lumina harului, lume care se află într‑o continuă luptă cu puterile întunericului, dar mereu condusă de dumnezeiasca Pronie.
Cu Viaţa Sfântului Boris Mihail de la Pliska nădăj­duim nu doar să umplem un gol în lite­ra­tura noastră duhovnicească, ci şi ca cititorul să capete folos pe calea mântuirii prin pilda vie­­ţii unui ţar plin de înţelepciune, care, de­ve­­­nind simplu monah, s‑a nevoit mai apoi ani îndelungaţi întru rugăciune, post şi aspre nevoinţe.

Traducere din limba bulgară de Gheorghiță Ciocioi

Specificaţii

  • Editor: Sophia
  • ISBN: 9789731364858
  • An aparitie: 03 Iunie 2015
  • Numar pagini: 88
  • Tip carte: Broşată
  • Limba: Română
  • Dimensiuni: 11 x 20 cm

Recenzii ale clientilor

Evaluat la 5 din 5 pe baza 1 recenzie
Distribuirea evaluarilor
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0
Scrie o recenzie
Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor
  • Marius Munteanu 01-07-2015
    5 din 5 stele
    Introducere la Viata Sfantului Boris Mihail de la Pliska cel intocmai cu Apostolii

    Pliska este cea dintâi capitală la protobulgarilor - un popor păgân, de origine turcică, aşezat, la jumătatea veacului al VH-lea, la sud de Dunăre.

    Ii revine meritul lui Karel Skorpil (1859-1944), un pasionat arheolog ceh, de a fi descoperit această veche şi strălucitoare cetate a hanilor bulgari, în anul 1899. Tânărul Karel, după ce îşi încheie studiile universitare la Praga, se va îndrepta spre Balcani. în peste 150 de lucrări ştiinţifice, dintre care 30 apărute în mai multe limbi, el va face o descriere amănunţită a situ-rilor arheologice din Bulgaria sfârşitului de secol al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea. O adevărată muncă de pionierat. Peşterile sihăstreşti şi bisericile rupestre de pe apa Lomului (peste 300) sunt străbătute de Skorpil, „la pas", vreme de aproape doi ani.

    Cea mai mare descoperire arheologică a vieţii lui Karel Skorpil rămâne însă marea cetate Pliska, prima capitală a hanilor bulgari (între 681 şi 893), loc al creştinării acestui popor de către ţarul Boris I. Skorpil a fost sigur, încă de la început, că săpăturile arheologice de la Pliska vor fi mai mult decât rodnice, deoarece în imediata apropiere a cetăţii descoperite nu se afla vreun oraş în care să se fi folosit materiale de construcţie din zidurile vechii cetăţi. Nici în satul Aboba, de lângă Pliska, nu a fost descoperită vreo piatră smulsă din zidurile vechii capitale. Rând pe rând, au fost scoase la lumină puternicele fortificaţii ale vechii cetăţi a hanilor, Palatul cel mare şi Palatul cel mic şi, în cele din urmă, o uriaşă bazilică din secolul al IX-lea, descrisă în mai multe texte vechi greceşti şi slavoneşti. Invăţatul ceh va cere să fie înmormântat chiar lângă zidurile Pliskăi - cetatea visurilor copilăriei sale.

    Pliska a fost întemeiată, după cum o dovedesc cercetările arheologice mai noi, cu multe secole înainte de năvălirea protobulgarilor în teritoriul bizantin, teritoriu locuit preponderent de o populaţie tracă romanizată, iar începând cu secolul al Vl-lea şi de o numeroasă populaţie slavă păgână.

    Pătrunderea slavilor şi apoi a protobulgarilor în Balcani a însemnat, vreme de câteva veacuri, un lung şir de suferinţe pentru populaţia locală, precum şi distrugerea, în bună parte, a credinţei creştine din acest spaţiu. Cu toate că mai mulţi hani bulgari vor trece la creştinism, în secolul al VIII-lea, sub presiunea înaltei aristocraţii locale, aceştia se vor reîntoarce la păgânism. Cutremure şi „mulţime de alte semne cereşti", după cum o dovedesc vechile cronici bizantine, îl vor îndupleca însă pe ţarul Boris, în 865, să o rupă definitiv cu păgânismul şi să adopte credinţa creştină. Luându-şi numele de Mihail, după cel al împăratului bizantin Mihail al III-lea, ţarul, între 864 şi 866, va avea un rol decisiv în creştinarea în masă a supu- şilor săi. Oponenţii nu au fost însă deloc putini. Boris Mihail va fi nevoit chiar să înăbuşe o mare răscoală a aristocraţiei, ce se împotrivea „legii celei rele", şi să distrugă cu acest prilej 52 de neamuri boiereşti până la ultimul descendent.

    Zidirea, la Pliska, a unei mari bazilici - de 100 m lungime - depăşind în splendoare, după unele izvoare slave, chiar şi măreaţa Catedrală Sfânta Sofia din Constantinopol, precum şi întemeierea vestitei şcoli literare din acest oraş nu vor fi considerate însă de către Boris o pocăinţă îndestulătoare pentru curăţirea faptelor sale; drept pentru care, în anul 889, ţarul va hotărî să se călugărească, cedându-i tronul fiului său cel mare, Vladimir. Incercarea lui Vladimir de întoarcere a poporului la păgânism îl va determina însă pe Boris să părăsească mănăstirea şi să-l pedepsească aspru pe fiul său - prin orbire - „pentru ca poporul să vadă", după cum va mărturisi ţarul însuşi. Se va reîntoarce la mănăstire abia după producerea unei rupturi totale a statului cu păgânismul, aşezându-l pe tron pe fiul său mai mic, Simeon (865-927).

    Cartea de faţă, bazată nu doar pe hagiografii, ci şi pe izvoare istorice autentice, este o frescă vie a unor realităţi de la sfârşitul primului mileniu creştin, realităţi ce vor influenţa decisiv spaţiul sud-dunărean din imediata noastră proximitate. Autorul acesteia, arhimandritul Serafim Alexiev, binecunoscut cititorilor de la noi prin scrierile sale duhovniceşti, prezente de peste un deceniu în librăriile româneşti (amintim doar - din cele peste 20 de titluri tălmăcite în româneşte - de Tâlcuire la rugăciunea Sfântului Efrem Şirul, Leacul uitat, Viaţa de după moarte, Viaţa duhovnicească a creştinului ortodox, Răscumpărarea etc), aşază în faţa ochilor cititorilor o lume pătrunsă de lumina harului, lume ce se zbate într-o continuă luptă cu puterile întunericului, dar mereu îmbrăţişată de mâinile dumnezeieştii Pronii.

    Prin Viaţa Sfântului Boris Mihail de la Pliska nădăjduim să umplem nu doar un gol în literatura noastră duhovnicească, ci şi ca cititorul să capete de aici folos pe calea mântuirii, prin pilda vieţii unui ţar plin de înţelepciune, socotit de Biserica Bulgară - şi nu în zadar - „întocmai cu apostolii", ţar ce s-a nevoit, mai apoi, ani îndelungaţi, în rugăciune, post şi aspre nevoinţe, ca simplu monah. Gheorghita Ciocioi - Traducătorul

    VIAŢA SFÂNTULUI BORIS MIHAIL DE LA PLISKA, EDITURA SOPHIA

Afiseaza 1 din 1 recenzii ale clientilor