A dezvălui existenta şi lucrările diavolilor în viaţa noastră nu echivalează cu teama de diavoli, ci înseamnă a-i descoperi pe vrăjmaşii mântuirii noastre, în adevărata lor lucrare şi putere. Potrivnicul diavol este cel care se împotriveşte planului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Unul din motivele pentru care lucrurile merg rău în lume este şi faptul că ne este frică să privim în faţă adevăratele cauze ale răului. În mare primejdie ne aflăm atunci când nu ştim să ne apărăm şi să ne luptăm cu vrăşmaşul-diavol.
Descriem în această carte acţiunile şi ispitele diavoleşti, deosebit de variate şi pline de viclenii. Războiul nostru cu diavolii nu poate fi ocolit. Diavolii ne atacă adesea prin surprindere şi sunt neiertători. Unii dintre creştini sunt învinşi de la primul atac. Alţii, însă, îi stau împotrivă, se luptă, sunt răniţi, dar continuă lupta. Alături de ei îl au în ajutor pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ei zic împreună cu proorocul Moise: „Domnul este scăparea mea". „Domnul este întăritorul meu. De cine mă voi teme?”Dumnezeu îi mângâie, îi însufleţeşte şi Se face împreună luptătorul şi sprijinitorul lor. Îi înarmează duhovniceşte şi îi întăreşte în luptă, arătându-le tehnica războiului şi îi acoperă cu puterea Harului dragostei Sale dumnezeieşti. Luptătorii prind curaj, se întăresc şi continuă lupta până la capăt, zdrobind capul balaurului. Atunci văd lumina Ierusalimului de Sus, luminându-i şi umplându-i de bucurie şi strălucire dumnezeiască. Atacurile diavolilor sunt, la început, asupra minţii noastre, prin gânduri rele, apoi prin imaginaţie şi apoi zgomote. Cei ajunşi în treapta desăvârşirii creştine (aîndumnezeirii) se luptă cu diavolii corp la corp, primind lovituri şi suferind până la lacrima de sânge. Aceste lupte sunt îngăduite de Dumnezeu pentru ca luptătorul să se formeze duhovniceşte, să-şi dea seama de neputinţele sale şi să se smerească, atât cu sufletul, cât şi cu trupul şi astfel să poată primi darul lui Dumnezeu, pentru sfinţirea şi desăvârşirea sa.
Raţiunea umană este astfel creată, încât nu poate să aibă spaţii goale sau timpi morţi. Dacă nu avem răspunsuri clare asupra unor probleme, golul ce se formează în raţiunea noastră se va umple cu idei, în marea lor majoritate, false.
Societatea noastră se cutremură de groază şi rămâne înmărmurită în faţa unor crime demonice, asistă la tot felul de „minuni diavoleşti", vindecări, deplasări de obiecte prin aer, oameni care văd şi se întâlnesc cu OZN-uri, cu extratereştrii, conducători, bancheri şi patroni care se închină şi slujesc diavolilor. Forţele dezlănţuite ale iadului tulbură minţile a sute de milioane de oameni, prin mass-media (presă, radio, televizor şi internet). Organizaţii satanice conduc lumea şi pregătesc venirea lui antihrist, pentru că: „diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt" (Apoc. 12, 12).Noi însă nu suntem singuri, avem pe Mântuitorul Iisus Hristos, Care ne povăţuieşte şi ne ajută ca să biruim.
De aceea, să ne înrolăm în oastea duhovnicească a credincioşilor, care luptă şi biruiesc pe diavoli. Iar Dumnezeu, Care poate să tămăduiască bolile şi să împlinească lipsurile şi neputinţele noastre, ne va ajuta să învingem pe permanentul nostru duşman, diavolul. Cunoscând ispitele demonilor, întrarmându-ne cu post, rugăciune şi smerenie, întăriţi fiind cu puterea Duhului Sfânt, prin Sfintele Taine, vom deveni biruitori asupra diavolilor.
Să ne ajute Preabunul Dumnezeu, Maica Domnului şi toţi sfinţii ca să auzim şi noi, la sfârşitul vieţii noastre pământeşti, cuvintele lui Dumnezeu: „Tinerilor, aţi biruit pe cel viclean"(I loan, 2,13).
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, miluieşte-ne pe noi! Amin!

Atenţionare: a nu se confunda pseudonimul Daniel de la Rarau al autorului cu Staretul Daniil de la Rarau (Sandu Tudor)