In dialog. Studii de filosofie crestina, teologie politica si istoria religiei

Fii primul care adauga o recenzie!

Nu se afla in stoc

Descriere

In dialog. Studii de filosofie crestina, teologie politica si istoria religiei

Filosofii ar trebui să se însoare? Sau, altfel spus, căutarea înțelepciunii este compatibilă cu viața lângă o femeie? În acest sens, este celebră povața pe care i-o dă Héloise iubitului ei, Abélard, filosoful medieval: „Să te îndepărtezi, fie și pentru un moment, de filosofie înseamnă aproape același lucru cu a o abandona.” Sau „Ce poate fi mai păgubos și deplorabil decât să vezi un bărbat pe care natura l-a creat pentru o lume întreagă supus unei singure femei?” Pe câțiva bărbați ai istoriei gândirii trupul femeii i-a lăsat indiferenți: Newton, Robespierre, Kant. Într-o carte despre viața sexuală a lui Immanuel Kant, Jean-Baptiste Botul arată că celibatul, „departe de a fi o problemă contingentă, ține de însăși esența filosofiei.” Argumentul este unul istoric: în secolul al XVII-lea Descartes, Spinoza, Pascal, Leibniz, Malebranche, Gassendi, Hobbes au rămas celibatari. În secolul al XVIII-lea nici Hume, Voltaire, Kant nu au încercat aventura conjugală. În secolul al XIX-lea s-au căsătorit Hegel, Fichte, Schelling, Comte, Marx, dar nu și Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard. Botul recunoaște că s-a încheiat o epocă în care filosoful celibatar nu era o curiozitate, dar va deveni una ca atare datorită victoriei în filosofie a stării conjugale. O istorie de peste 25 de secole în care filosofii s-au „clonat” între ei, fără sex, „prin afiliere, agregare, prietenie.” Conform acestei teze, filosofia s-a îmbolnăvit de moarte o dată cu filosoful căsătorit și a murit când acesta a devenit profesor de filosofie.