Elemente de psihologie ortodoxa
Evaluat la din 5 pe baza a 3 recenzii ale clientilor
Nu se afla in stoc
Noua carte a psihologilor ortodocşi din Sankt‑Petersburg, pe care lucrarea Lupta cu patimile i‑a făcut deja cunoscuţi publicului român, se impune prin aceeaşi coerenţă, precizie şi deplinătate a expunerii, comparând şi îmbinând acolo unde este cazul,...
Descriere
Elemente de psihologie ortodoxa
Noua carte a psihologilor ortodocşi din Sankt‑Petersburg, pe care lucrarea Lupta cu patimile i‑a făcut deja cunoscuţi publicului român, se impune prin aceeaşi coerenţă, precizie şi deplinătate a expunerii, comparând şi îmbinând acolo unde este cazul, de o manieră caracteristică, achiziţiile ştiinţei psihologice şi multimilenara experienţă, încuviinţată şi însuflată de Dumnezeu, a asceticii ortodoxe.
Atât pentru specialiştii care doresc să‑şi pună cunoştinţele şi talentul în slujba vindecării şi mântuirii sufletelor, cât şi pentru toţi cei ce vor să obţină o perspectivă cât mai completă asupra problemelor sufleteşti, perspectivă care să întrunească tot ce este mai bun din tradiţie şi din modernitate, cartea de faţă reprezintă o lucrare de referinţă în domeniul de tot mai mare interes al psihologiei şi psihoterapiei ortodoxe.
Specificaţii
- Editor: Sophia
- ISBN: 9789731365305
- An aparitie: 25 Mai 2016
- Numar pagini: 400
- Tip carte: Broşată
- Limba: Română
- Dimensiuni: 13 x 20 cm
Recenzii ale clientilor
Evaluat la 5 din 5 pe baza a 3 recenzii ale clientilor
Distribuirea evaluarilor
Scrie o recenzie
Fiti binecuvantati dragi autori ,
As dori sa intreb daca aveti aceasta carte, disponibila si in format electronic.
Va multumesc.
Georgeta
Etapa contemporană a dezvoltării psihologiei este caracterizată, pe de o parte, de o mulţime de fapte experimentale acumulate ce au acută nevoie de o interpretare teoretică, iar, pe de altă parte, de o imensă cantitate de diverse concepţii teoretice care adeseori se exclud reciproc. In psihologie nu a fost elaborat până în ziua de astăzi un singur aparat categorial, deşi există tentative izolate de distingere a categoriilor fundamentale, care sunt încă departe de deplinătate.
O posibilă ieşire din această situaţie critică este reprezentată, după părerea autorilor, de elaborarea în ştiinţa contemporană a unei abordări teoretico-metodologice care să reflecte cât mai adecvat caracterul unitar al acestui fenomen care se cheamă „om".
In ultimele decenii se observă o apropiere şi interacţiune între abordările ştiinţifice şi cele religioase în domeniul psihologiei şi practicii psihote-rapeutice - şi lucrul acesta nu este întâmplător. De vreme ce, potrivit datelor statistice, aproape 90% din populaţia ţării noastre este mai mult sau mai puţin religioasă, acest proces se extinde, în mod corespunzător, şi asupra reprezentanţilor ştiinţei. Nu este de mirare că problemele psihologiei şi psihoterapiei creştine au fost deja discutate la numeroase conferinţe, inclusiv la ultimul congres al psihologilor. Despre această tendinţă dă mărturie şi sfera largă de publicaţii privitoare la psihologia religiei, psihologia religioasă, psihologia şi psihoterapia creştină, apărute în ultimii 10-15 ani.
Spre sfârşitul secolului al XX-lea, în psihologia rusă au apărut numeroase lucrări ale unor psihologi orientaţi conform viziunii creştine asupra lumii (T. Florenskaia, B. Bratus', V. Slobodcikov, E. Isaev, B. Niciporov, F. Vasiliuk ş.a.), iar la începutul secolului nostru numărul acestora a crescut şi mai mult (la lucrările enumerate mai sus pot fi adăugate şi monografiile autorilor cărţii de faţă, şi lucrările lui E. Veselova, E. Smirnova S. Cerniaeva, M. Mironova, V. Manerov, M. Dvoreţkaia şi multor altora). La momentul de faţă nu se poate spune că o asemenea disciplină ştiinţifică există, că ea s-a constituit deja. 10-15 ani reprezintă doar o perioadă de formare a unui nou domeniu al cunoaşterii, o perioadă *de delimitare a obiectului său de disciplinele ştiinţifice adiacente.
De aceea, vom numi cartea noastră doar Elemente de psihologie ortodoxă - deocamdată efectuăm doar o muncă analitică preliminară de juxtapunere, comparare, corelare a anumitor concepţii fundamentale ale creştinismului, respectiv ale cunoaşterii psihologice despre om, precum şi de realizare a unor paralele sau proiecţii reciproce. Totodată, principalul obiectiv teoretic este reprezentat de corelarea terminologică şi conceptuală între abordarea ştiinţifică şi cea religioasă a omului.
Elaborarea aparatului conceptual al unui nou domeniu al cunoaşterii, care apare la graniţa dintre discipline diverse, necesită o analiză scrupuloasă şi cumpănită a conceptelor şi termenilor utilizaţi în aceste diverse discipline, mai ales dacă similitudinea terminologică ascunde diferite contexte şi viziuni asupra lumii.
In lucrările noastre precedente am întreprins deja o tentativă a unei astfel de analize comparate a categoriilor şi conceptelor fundamentale ale psihologiei şi antropologiei creştine, o tentativă de a trasa primele contururi aproximative ale deplinătăţii cunoaşterii despre om.
In ştiinţele despre om a fost arătată în repetate rânduri necesitatea elaborării unei învăţături unitare, sintetice, despre om - însă pe fundamentul viziunii pozitiviste asupra lumii aceste tentative nu au fost, deocamdată, încununate de succes. Deplinătatea cunoaşterii despre om, corectitudinea concepţiilor despre el nu vor face decât să crească dacă vom examina acest fenomen atât de complex care este omul din diferite perspective, inclusiv din cea creştină.
Lucrarea noastră este dedicată examinării unei categorii extrem de importante a învăţăturii creştine privitoare la om: a sufletului, a puterilor şi părţilor lui fundamentale şi a celor complementare: minţii, simţirii, voinţei, memoriei, atenţiei, imaginaţiei, analizatorilor senzoriali. Această cunoaştere este corelată cu teoriile psi-hologice corespunzătoare. In plus, este efectuată o analiză comparativă a stărilor psihice în psihologie, respectiv în creştinism, şi este analizată totodată învăţătura creştină despre virtuţi. Sperăm că în viitoarele noastre studii vom examina concepte de maximă importanţă pentru psihologia creştină (cum ar fi inima, duhul, perso-nalitatea, cugetul, conştiinţa de sine). Psihologia creştină va deveni, ni se pare nouă, concluzia efortului comun al psihologilor şi teologilor: textele teologice vor fi citite de psihologi, iar cele psihologice - de teologi.
Sperăm că în următoarele lucrări ale psihologilor orientaţi conform viziunii creştine asupra lumii va fi efectuată o elaborare şi o redactare mai detaliate ale psihologiei creştine, reflectarea specificului acesteia în comparaţie cu psihologia orientată conform altor viziuni asupra lumii, ceea ce suntem convinşi că ne va apropia de o mai bună înţelegere a omului.
Autorii ţin să-şi exprime recunoştinţa pentru ajutorul dat la pregătirea cărţii în vederea editării membrilor consiliului de redacţie al Societăţii psihologilor ortodocşi din Sankt-Petersburg şi mai ales Larisei Brîleva, redactorul ştiinţific al consiliului.
Capitolele acestui manual au fost scrise: prefaţa, cap. 3-5, 8 - de către Larisa Şehovţova; cap. 6-9 şi anexa - de către I. Zenko; introducerea, cap. 1-2, 7,10-11 - împreună.
Elemente de psihologie ortodoxa